Dupa modelul "Adevarul" si "Capital", astazi, "Ziarul Financiar" lanseaza inca un top. "Cei mai importanti 1.000 oameni din business", caci despre acesta este vorba, scoate in evidenta "nu pe cei mai bogati, ci pe cei mai bine pregatiti oameni din lumea afacerilor autohtone". Nu am sa dau detalii despre Top 1000. Am sa ma opresc doar asupra unor declaratii facute de citiva dintre cei 1.000 "manageri de top". Pentru ca, desi detin functii cheie in mari companii sau firme de renume, desi sint recunoscuti drept cei mai buni profesionisti din breasla, desi de multe ori punctele lor de vedere sint luate in seama atunci cind se discuta strategii privind economia tarii, multi dintre managerii intervievati nu au vrut sa reliefeze problemele cu care se confrunta curent: criza financiara, inflatie, impozitare, legislatie, infrastructura etc. Insa au tinut sa evidentieze un aspect, ingrijorator din punctul lor de vedere: forta de munca.
Acum, se stie ca de ceva timp, intre angajatori si unitatile de invatamint exista un razboi rece, ca de citiva ani buni primii tot atrag atentia asupra lacunelor din sistemul educational, care genereaza forta de munca din ce in ce mai slab pregatita, in domenii de multe ori necorelate cu cerintele de pe piata muncii. Dar ceea ce au reliefat acesti manageri e mult mai profund: si-ar dori ca tinerii absolventi sa ramina, dupa scoala, nu doar cu diplome peste diplome si un CV impresionant.
Iar dincolo de multitudinea de probleme cu care sistemul de invatamint se confrunta in prezent, adevarul crud acesta este: scoala romaneasca incurajeaza acumularea de cunostinte, unele chiar inutile, in detrimentul dezvoltarii unor abilitati esentiale: imaginatie, inventivitate, lucru in echipa, buna comunicare. Sa recunoastem, un elev "de top" nu are timp pentru cultivarea unor talente native. Sportul, muzica, dansul, literatura sint "daruri" pe care putini isi permit sa le aprofundeze. Iar daca o fac, efortul depus este de multe ori coplesitor. Nu e un secret pentru nimeni, dar mai ales pentru parintii cu copii de virsta scolara, faptul ca zilnic, in afara celor 4 - 6 ore de curs, un elev constiincios mai petrece alte 3, 4 , chiar 5 ore pentru pregatirea lectiilor de a doua zi. Sincer, multi dintre ei muncesc mai mult decit un adult. Si asta pentru ce? Caci, iata, odata ajunsi in fata unui specialist de talia celor din Top 1000, nu fac fata dialogului! Iar lucrul acesta doare. Nu pentru ca i-as suspecta pe manageri ca exagereaza sau ca sint extrem de exigenti. Dimpotriva, cred ca sint pur si simplu realisti. Doare pentru ca, iata, de la an la an, din ce in ce mai multe persoane, din diverse domenii, trag semnalul de alarma si nimeni nu face nimic. Profesorii se gindesc doar la lefuri, iar cei din minister... Dumnezeu stie ce e in capul lor! Pai, ce altceva sa spui, cind de atitia ani ne duc cu vorba ca aerisesc materiile, ca revizuiesc programele scolare, ca modifica structura si oferta educationala, dar concret nu fac nici o schimbare. Ba nu, fac, totusi, ceva: dupa fiecare scandal schimba ministrul.
Acum, se stie ca de ceva timp, intre angajatori si unitatile de invatamint exista un razboi rece, ca de citiva ani buni primii tot atrag atentia asupra lacunelor din sistemul educational, care genereaza forta de munca din ce in ce mai slab pregatita, in domenii de multe ori necorelate cu cerintele de pe piata muncii. Dar ceea ce au reliefat acesti manageri e mult mai profund: si-ar dori ca tinerii absolventi sa ramina, dupa scoala, nu doar cu diplome peste diplome si un CV impresionant.
Iar dincolo de multitudinea de probleme cu care sistemul de invatamint se confrunta in prezent, adevarul crud acesta este: scoala romaneasca incurajeaza acumularea de cunostinte, unele chiar inutile, in detrimentul dezvoltarii unor abilitati esentiale: imaginatie, inventivitate, lucru in echipa, buna comunicare. Sa recunoastem, un elev "de top" nu are timp pentru cultivarea unor talente native. Sportul, muzica, dansul, literatura sint "daruri" pe care putini isi permit sa le aprofundeze. Iar daca o fac, efortul depus este de multe ori coplesitor. Nu e un secret pentru nimeni, dar mai ales pentru parintii cu copii de virsta scolara, faptul ca zilnic, in afara celor 4 - 6 ore de curs, un elev constiincios mai petrece alte 3, 4 , chiar 5 ore pentru pregatirea lectiilor de a doua zi. Sincer, multi dintre ei muncesc mai mult decit un adult. Si asta pentru ce? Caci, iata, odata ajunsi in fata unui specialist de talia celor din Top 1000, nu fac fata dialogului! Iar lucrul acesta doare. Nu pentru ca i-as suspecta pe manageri ca exagereaza sau ca sint extrem de exigenti. Dimpotriva, cred ca sint pur si simplu realisti. Doare pentru ca, iata, de la an la an, din ce in ce mai multe persoane, din diverse domenii, trag semnalul de alarma si nimeni nu face nimic. Profesorii se gindesc doar la lefuri, iar cei din minister... Dumnezeu stie ce e in capul lor! Pai, ce altceva sa spui, cind de atitia ani ne duc cu vorba ca aerisesc materiile, ca revizuiesc programele scolare, ca modifica structura si oferta educationala, dar concret nu fac nici o schimbare. Ba nu, fac, totusi, ceva: dupa fiecare scandal schimba ministrul.
