Miniştrii de Interne din cele 28 de state UE se reunesc marţi la Bruxelles pentru a încerca să aplaneze diferendele cu privire la repartizarea refugiaţilor, în timp ce Budapesta şi-a consolidat măsurile antiimigranţi, autorizând armata să folosească arme neletale împotriva lor, relatează AFP online.
Potrivit unor surse apropiate preşedinţiei luxemburgheze a UE, Cei 28 ar putea să se înţeleagă asupra unui text din care termenul "constrângător" - referitor la cote - să fie exclus.
Reuniunea miniştrilor de Interne este urmată - miercuri - de un summit extraordinar al şefilor de stat şi de guvern.
Ungaria, o ţară tranzitată de 225.000 de migranţi de la începutul anului, şi-a dotat luni poliţia şi armata cu noi puteri în cadrul unei "stări de criză cauzată de o imigraţie masivă".
Între aceste măsuri figurează posibilitatea ca armmata să recurgă la armament cu gloanţe de cauciuc sau puşti cu plasă (Net Gun) împotriva imigranţilor care încearcă să pătrundă ilegal în ţară.
"Frontierele ne sunt în pericol (...). Ungaria şi întreaga Europă sunt în pericol", s-a justificat liderul populist Viktor Orban, apreciind că întregul continent va fi "inundat" de migranţi. "Ei nu ne bat la uşă, o forţează", a spus el.
Aceste noi dispoziţii au fost analizate cu îngrijorare de către ONG-ul Comitetul Helsinki, care a subliniat că ele vizează "refugiaţi care au fugit de război şi terorism şi care au fost deja supuşi unor abuzuri din partea poliţiei şi armatelor în ţara lor".
Profund divizate între Est şi Vest, ţările europene încearcă, în plus, săptămâna aceasta, să ajungă la acord asupra unui principiu de repartizare în vederea primirii refugiaţilor şi să deblocheze un ajutor financiar pentru ţările care se învecinează cu Siria şi găzduiesc aproape patru milioane de sirieni.
Există puţine speranţe că se va ajunge la un consens. În pofida unor declaraţii exagerate ale lui Orban, ţările din Europa Centrală, reticente faţă de sistemul de cote cu caracter constrângător şi faţă de repartizarea migranţilor în Europa, au dat asigurări că vor să se ajungă la un acord european asupra acestei probleme.
"Toţi participanţii la reuniune sunt foarte ataşaţi de ideea de a se ajunge la o poziţie comună", a dat asigurări ministrul ceh de Externe Lubomir Zaoralek, la finalul unei întâlniri cu omologii săi polonez, ungur, slovac, leton şi luxemburghez, la Praga. "Europa are nevoie de o acţiune colectivă" pentru a răspunde cât mai rapid unei "situaţii foarte grele", a adăugat el.
Câtea mii de migranţi au intrat luni în Ungaria, din Croaţia, după care au fost trimişi de către autorităţi la frontiera austriacă, pentru ca să-şi continue de acolo periplul către Germania, după ce aproape 7.000 de persoane au ajuns în acest weekend în Bavaria.
"Sper să pot ajunge în curând în Germania, pentru că mi-am cheltuit toţi banii", a declarat Mohamed, un sirian originar din Damasc, la postul de frontieră croato-ungar Beremend. "Eu sper să-mi pot continua studiile în Germania, unde am un prieten care mi-a promis că mă va ajuta", a adăugat tânărul, în vârstă de 23 de ani, înalt, care poartă ochelari de vedere şi un sac în culori de camuflaj.
Preşedintele francez François Hollande a apreciat că "nicio ţară" europeană "nu se poate exonera" de la o repartizare "a refugiaţilor care ţine de deptul de azil", în contextul în care UE s-a dovedit incapabilă să ajungă la o înţelegere asupra repartizării a 120.000 de refugiaţi şi în care mii de migranţi au venit în Europa anul acesta.
Polonia, ostilă oricărui sistem cu caracter constrângător, s-a declarat totuşi pregătită să primească mai mulţi refugiaţi decât prin cotele propuse, cu condiţia ca UE să-şi închidă mai bine frontierele externe şi să stabilească "o listă de ţări considerate sigure". Adică un mod de a cere ca imigranţii economici originari din mai multe ţări din Balcani, ca Albania sau Kosovo, să poată să fie expulzaţi înapoi acasă.
- "Ultima şansă"
În afară de problema spionoasă a repartizării migranţilor, europenii ar urma să discute şi despre alte măsuri de urgenţă în vederea stăpânirii crizei migraţiei.
Preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schultz şi-a exprimat dorinţa ca "maximum de bani" să fie mobilizaţi pentru ajutorarea celor trei ţări care găzduiesc aproape patru milioane de refugiaţi pe teritoriile lor, şi anume Iordania, Turcia şi Libanul.
Un semn al gravităţii acestei crize a migranţilor în Europa - care se adaugă tensiunilor din zona euro - este faptul că Schultz a anunţat "vizita istorică" a cuplului Merkel-Hollande la PE pe 7 octombrie.
Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Consiliul European de miercuri este, probabil, "ultima şansă a Europei să ajungă la un răspuns unit şi corent" faţă de cea mai gravă criză umanitară cu care se confruntă din 1945 şi până în prezent.
Ministrul olandez de Externe Bert Koenders a sosit luni la Beirut pentru a discuta despre criza refugiaţilor. El urmează să viziteze marţi o tabără de refugiaţi sirieni din Valea Bekaa, în estul ţării.
Luni, directorul Agenţiei europene de supravegherea frontierelor externe Frontex Fabrice Leggeri a insistat asupra necesităţii instaurării "de urgenţă" a unei politici europene de frontieră "omogene", reclamând astfel UE o "susţinere umană" mai importantă pentru supravegherea frontierelor.
