Scade vertiginos numărul mediatorilor sanitari, dar şi al celor şcolari, la nivelul judeţului Brăila. Dacă în urmă cu aproximativ cinci ani, la Brăila se putea vorbi despre zeci de persoane angajate să contribuie la prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, dar şi la prevenirea şi monitorizarea răspândirii bolilor în rândul populaţiei cu acces restrâns la serviciile de sănătate, acum, abia dacă mai avem 8- 10 asemenea mediatori.
S-a întâmplat aşa mai ales de când cele două categorii profesionale au fost pasate de la o instituţie la alta, iar salariul în domeniu n-a trecut de 700 de lei.
Problema a fost dezbătută cu lux de amănunte în cadrul şedinţei Grupului Mixt de Lucru de la Sala Mare a Prefecturii Brăila, când peste o sută de reprezentanţi ai categoriilor defavorizate, cu predilecţie romi, dar şi exponenţi ai principalelor instituţii de resort din judeţ, au discutat în prezenţa subprefectului Marius Ţiripa, moderator în acest caz.
Angajarea mediatorilor, la alegerea primarilor. Totul pân la bani!
Cea care a sesizat hiatusul existent la nivelul mediatorilor şcolari a fost inspectorul şcolar Gina Anton, care a şi tras un semnal de alarmă cu privire la importanţa rolului mediatorilor şcolari în comunităţile cu populaţie majoritară romă, declarată sau nu ca fiind din etnie.
"Acum, în total, avem 10 mediatori şcolari, doi în municipiu şi opt în judeţ. Se simte acolo unde sunt mediatorii, nu avem copii neşcolarizaţi, nu sunt probleme în privinţa integrării micuţilor în mediul şcolar. Ei chiar au reuşit să imprime dorinţă pentru frecventarea cursurilor şcolare, chiar şi în familiile sărace, cu mulţi copii, care poate dau hainele de la un copil la altul pentru a-i trimite la şcoală", ne-a declarat Gina Anton.
Nicu Anton, unul dintre mediatorii şcolari din Brăila, chiar a argumentat plecarea unora din acest mediu ori refuzul altora de a se încadra ca mediatori şcolari: "Salariul nu depăşeşte 700 de lei, mediatorii nu mai primesc deconturi pentru deplasări, au fost mutaţi de la Inspectorat la Casa Corpului Didactic şi acum la primării".
Gina Anton a semnalat faptul că într-o comunitate din judeţ primarul i-ar fi spus că angajează mediator şcolar doar dacă are permisiunea Prefecturii. "Nu avem atribuţii în acest sens, nu condiţionăm noi angajarea lor. E treabă, probabil, de buget", a spus subprefectul Marius Ţiripa.
"Totul pân la bani!", a răspuns sala şi subiectul a rămas "de discutat", urmând ca subprefectul să primească informări ferme, de la reprezentanţii comunităţilor, cu privire la aceste probleme.
Mai mult, Săndel Grosu, reprezentantul romilor la nivelul Prefecturii, a fost întrebat de către membrii grupului de ce a trimis persoanele care doresc să devină mediatori la Casa Corpului Didactic, în contextul în care această instituţie nu organizează cursuri pentru mediatori. "Nu cred că am făcut ceva rău, dar unde trebuia să-i trimit?", a replicat Grosu. Singura instituţie care acreditează mediatorii este Ministerul Educaţiei, or plimbarea posibililor candidaţi de colo, colo nu face decât să-i dezarmeze pe oameni, şi aşa sătui de hăţişul hârtiilor în care intră pentru 700 de lei pe lună.
Nici la capitolul mediatori sanitari nu stăm mai bine: sunt doar şapte, la o populaţie de peste 100 de mii de locuitori. Reprezentantul DSP a arătat că aceştia nici măcar nu mai ţin legătura cu instituţia, poate pentru că şi ei au fost mutaţi la primării şi invers, de nici nu mai ştiu cui să se adreseze când au o problemă în comunitate. Concluzia formulată de subprefectul Marius Ţiripa a fost aceea că totul trebuie pus pe hârtie şi dezbătut ca la carte: "Formulaţi scris şi trimiteţi pe adresa instituţiei, frumos, prin registratură", a spus Ţiripa. Replica a sunat a "treceţi peste Grosu", ca un răspuns la nemulţumirile legate de anumite gesturi ale reprezentantului romilor la nivelul Prefecturii, în speţă de a plimba oamenii de la Ana la Caiafa şi de a nu-i lămuri în privinţa problemelor ridicate.
