* pentru că în Spitalul Județean de Urgență Brăila acesta lipsește, medicii Secției Boli Infecțioase au fost nevoiți să ceară ajutor orașului vecin, Galați, sau să trimită pacienții direct în capitală
Criză de ser antirabic la Brăila! Spitalul Județean de Urgență nu mai are serul antirabic de mai bine de două săptămâni, astfel că pacienții care ajung la unitatea medicală mușcați de animale și în cazul cărora se impune administrarea serului sunt în pericol. S-a ajuns la această situație, se pare, din cauza Companiei Naționale Unifarm, distribuitorul de medicamente al Ministerului Sănătății, care întârzie aprovizionarea unității spitalicești, din motive doar de ei știute. Contactați, reprezentații Unifarm au promis un răspuns, dar care, însă, nu a sosit până la închiderea ediției.
"La un caz, ne-au ajutat colegii de la Galați, chiar zilele trecute, dar acum înțeleg că nici ei nu mai au. Am avut pacienți mușcați pe care am fost nevoiți să-i trimitem la București, pentru a face serul antirabic", a declarat dr. Ileana Grecu, medic primar Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean de Urgență Brăila. Specialiștii au explicat că serul nu se administrează la orice mușcatură, ci doar în unele cazuri mai grave și că majoritatea pacienților necesită doar vaccinul antirabic, care există în unitatea spitalicească."Dar sunt unele situații când mai trebuie administrat încă ceva pe lângă vaccin și aici este problema", a mai completat dr.Grecu. Ca să înțelegem mai bine importanța antirabicului sub cele două forme, specialiștii au explicat că vaccinul stimulează organismul să-și creeze anticorpi proprii, iar serul se administrează pentru a introduce în organism anticorpi gata formați, care să lupte cu infecția. Altfel spus, când pacientul, pe lângă mușcatură, prezintă și simptomatologia bolii de rabie, se administrează și serul.
Prospectul serului antirabic produs de Institutul Cantacuzino arată că acesta se administrează persoanelor mușcate grav de animale sălbatice, turbate sau suspecte de turbare, mai ales atunci când mușcăturile sunt localizate în zona capului, a gâtului, palmelor și/sau a organelor genitale. De asemenea, se recomandă ca administrarea serului să se facă într-un timp cât mai scurt după mușcatură, când, potrivit prospectului, acțiunea protectoare este maximă. Tratamentul cu ser antirabic trebuie urmat obligatoriu de tratament cu vaccin antirabic. Cât despre acest vaccin, potrivit prospectului, produsul se recomandă persoanelor cu risc crescut de a contacta rabia sau înainte de șederi mai îndelungate în ținuturi în care rabia este endemică. Întrucât infecția declarată cu rabie este întotdeauna fatală, nu există contraindicații la vaccinarea post-expunere.
