"Se discută intens despre sistemul de vot. La noi, e ceva obişnuit. Din 1831, când s-a votat prima dată, până astăzi au existat nu mai puţin de 19 reglementări referitoare la alegeri. Media de viaţă a unei legi electorale româneşti e mai mică de 10 ani. După 1989, o singură lege - cea din 1992 - a fost folosită la mai mult de un scrutin (şi anume în 1992, 1996 şi 2000). Fiecare dintre celelalte trei alegeri a avut legea ei", constată eurodeputatul.
El susţine că la ultimele alegeri s-a creat "o struţo-cămilă" deşi premisele "nu erau rele". "PNL a propus atunci, preluând proiectul de la asociaţia Pro Democraţia, o lege care prevedea alocarea a 50% din mandate în colegii cu un loc primului clasat, celelalte fiind distribuite după o formulă proporţionalistă, pe baza scorurilor obţinute de cei care pierdeau competiţia. Era o formulă nedreaptă, dar clară. Preşedintele Băsescu a propus în cadrul referendumului din noiembrie 2007 un scrutin de tip francez: majoritar în două tururi. Până la urmă, s-a adoptat însă o formulă improvizată, plecând de la o idee confuză a deputatului Anghel Stanciu. Efectele au fost pe măsură: alegerea unor candidaţi de pe locurile 2, 3 sau 4, concurenţă la nivelul judeţului între candidaţii susţinuţi de acelaşi partid etc", aminteşte eurodeputatul.
"După această tristă experienţă, ar fi bine să se aleagă un mod de vot cunoscut, care a produs efecte stabile şi previzibile pe termen lung în alte democraţii. Mă tem însă de o nouă struţo-cămilă autohtonă. Iar temerea mea porneşte, mai întâi, de la faptul că nu s-a discutat deocamdată nimic despre obiectivul căutat", adaugă el, subliniind că orice alegere trebuie să ţină cont de faptul că "un mod de scrutin caută să atingă fie o proporţionalitate înaltă, fie o majoritate puternică".
"Mai e un pericol: acela de a extrage din trecut o formulă pe care nu o poate apăra nimeni în mod rezonabil pe termen mediu şi lung. Circulă, de pildă, deja ideea de a organiza colegii cu două locuri, astfel încât să se obţină un efect de nivelare", mai scrie Preda, amintind de o declaraţie a lui Teodor Baconschi potrivit căruia se analizează chiar ca un colegiu să aibă doi parlamentari, primii doi clasaţi.
"Alegerea unui mod de scrutin e o probă de maturitate, dar şi de cinste. Cine vrea să trişeze pierde", conchide el.
