Cristian Preda consideră necesară reexaminarea legii lustraţiei

"Senzaţia de improvizaţie lăsată de depunerea unor amendamente în ultima clipă nu a putut fi ştearsă de satisfacţia celor care - azi, destul de puţini la număr - constată că, la 22 de ani şi 2 luni după 1989, România se dotează cu un instrument de luptă împotriva comunismului. Adoptarea legii nu a eliminat una dintre suspiciunile născute chiar în clipa în care s-a vorbit prima dată despre acest subiect. Într-adevăr, din 1990 încoace, a existat bănuiala că lustraţia nu e act de dreptate, ci pretext pentru ostracizare, în sensul vechi al termenului, adică pretext pentru eliminarea din competiţia politică a unor persoane care dispun la un moment dat de popularitate. În categoria lustrabililor au fost aşezaţi şi fostul nomenclaturist Ion Iliescu (ales în 1990 cu 85% din voturi), şi fostul căpitan de navă Traian Băsescu (în varianta penelistă, de acum câţiva ani, a legii, formulată după eşecul suspendării) şi fostul procuror Monica Macovei (în legea votată în 2012). Antipatiile personale şi dorinţa de răzbunare au fost, de bună seamă, nelipsite. Aşa e natura umană", scrie Preda pe blog.
El se arată nemulţumit că "deşi dezbaterea e veche, nuanţele au lipsit mereu" şi că nu s-a stabilit, de fapt, ce înseamnă responsabilitate în sânul regimului comunist şi, pe această bază, cine a fost cu adevărat vinovat şi în ce fel. "În această atmosferă tulbure, atacurile la persoană au luat locul unei evaluări chibzuite, care să deosebească între culpa politică şi cea morală, ca şi, în interiorul acestor categorii, între diverse pedepse în funcţie de diverse vinovăţii. (...) Varianta votată nu face nici ea distincţia între culpa unui fost ministru comunist, cea a unui director de editură din vremea lui Ceauşescu şi vinovăţiile pe care ar trebui să le asume diverse categorii de procurori care au lucrat în comunism. Toţi ar urma să fie trataţi la fel în următorii 5 ani", crede eurodeputatul.