Trei dosare aflate în evidenţele Poliţiei cu "Autori Necunoscuţi" (AN) ar putea atârna ca o piatră de moară de gâtul anchetatorilor brăileni, dacă o propunere legislativă pentru modificarea Codului Penal va ajunge să fie şi adoptată. Proiectul îi aparţine fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, şi urmăreşte să înlăture prescripţia răspunderii penale şi a executării pedepsei pentru infracţiunile de omor. În acest fel, un criminal va putea fi anchetat, judecat şi condamnat, indiferent cât timp s-a scurs de la săvârşirea faptei sau de când fuge de închisoare. Dacă birocraţia nu-şi va spune cuvântul şi proiectul va fi adoptat până în vară, una dintre cele mai înfiorătoare crime petrecute în ultimii ani în Brăila ar putea deveni o moştenire grea pentru actualii şi viitorii anchetatori. În caz contrar, dosarul "Negoiţă" va fi clasat şi autorul va scăpa astfel fără pedeapsă, întrucât, în luna iulie, se împlineşte termenul de prescriere a faptei. În baza acestei modificări legislative şanse să fie rezolvate - teoretic cel puţin - vor avea şi dosarele "Versace" şi "Rusul din TIR", celelalte două crime cu "AN". Nepedepsit va rămâne, însă, pentru totodeauna, asasinul taximetristului Stan Enache, întrucât prevederea nu va produce efecte retroactive.
La ora actuală, în România, doar infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război nu se prescriu. Pentru toate celelalte, prescripţia înlătură răspunderea penală, ceea ce înseamnă că, după această perioadă, criminalul nu mai poate fi pedepsit. Cel mai mare termen de prescripţie este de 15 ani, la care se adaugă prescripţia specială. Astfel, o infracţiune pentru care pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15 ani, respectiv 20 de ani, se prescrie în maxim 22,5 ani de la data săvârşirii sale. În cazul executării pedepsei, cel mai mare termen de prescripţie este de 20 de ani pentru condamnările la închisoare pe viaţă sau la mai mult de 15 ani. Proiectul gândit de Monica Macovei propune înlăturarea prescripţiei răspunderii penale şi executării pedepsei pentru infracţiunile de omor, astfel încât autorul unui asasinat să poată răspunde oricând pentru faptele sale. Simpla condamnare a unui criminal, dacă nu este urmată şi de executarea pedepsei, nu ar reprezenta decât o măsură iluzorie de protecţie a valorilor sociale, respectiv a vieţii umane, a ideii de justiţie şi a încrederii în justiţie. "Proiectul va fi depus de deputatul Sever Voinescu în Camera Deputaţilor, probabil susţinut şi semnat şi de alţi colegi din Parlamentul României şi apoi va fi dezbătut în cele două Camere. Nu văd niciun motiv să se întârzie dezbaterea şi adoptarea. Sprijinul opiniei publice cred că este major. Nimeni nu vrea să vadă criminalul liber, doar pentru că nu a putut să fie cercetat în 15 sau în 20 de ani. Şi-a omorât un prieten, o rudă, a omorât pe oricine altcineva, vrei să ştii că oricând va fi prins, poate fi condamnat. Sunt cazuri de criminali prinşi după ce a expirat termenul de prescripţie. Nu-i normal să omori şi apoi să te plimbi liber pe stradă. Având susţinerea majoră a opiniei publice, în opinia mea, clasa politică trebuie să răspundă acestei cerinţe. Politicienii care se vor opune acestui proiect vor trebui să explice electoratului de ce nu vor ca omorul să fie imprescriptibil", a precizat Monica Macovei, într-un interviu.
Monica Macovei, cu prilejul lansării iniţiativei legislative
Judiciariştii îmbrăţişează ideea imprescriptibilităţii omorului
Dacă proiectul propus va fi adoptat, el va viza toate crimele pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie la data la care modificarea legislativă va intra în vigoare. Pentru dosarele care au fost deja clasate nu se va mai putea face nimic, astfel că autorii acelor fapte vor scăpa nepedepsiţi.
Iniţiativa este bine primită de cei care lucrează în sistemul judiciar, însă ei avertizează că trebuie ţinut cont şi de metodele de lucru pe care anchetatorii le-au avut la îndemână la momentul faptei. Mai exact, dacă vorbim de o crimă comisă în urmă cu 20 de ani, când probele ştiinţifice erau limitate, faptul că infracţiunea nu se va prescrie niciodată nu înseamnă şi că sunt mai multe şanse ca dosarul să fie rezolvat. "Dacă nu ai un profil ADN, cum este cazul dosarelor vechi, sau dacă cercetarea la faţa locului nu a fost făcută cum trebuie, dosarul tot cu AN va rămâne, chiar dacă nu se va clasa niciodată. Propunerea legislativă este însă binevenită, mai ales dacă ne gândim că acum avem o bază de date cu profiluri ADN şi amprente. Pe de altă parte, cazuistica ne arată că subconştientul unui criminal nu rezistă foarte mulţi ani şi că unii dintre ei de abia aşteaptă să se claseze dosarul pentru a-şi recunoaşte fapta. Cred că în situaţia imprescriptibilităţii omorului, presiunea va fi mult prea mare şi la un moment dat autorii vor ceda. Apoi, să trăieşti toată viaţa cu această presiune, e tot un fel de pedeapsă", ne-a explicat o sursă judiciară.
În susţinerea propunerii legislative, sursa citată a mai precizat că pot exista situaţii în care criminalul să ajungă să fie amprentat, de exemplu, într-o simplă razie sau după ce a dat o spargere şi astfel anchetatorii să descopere că amprentele sale corespund cu cele găsite la locul unui asasinat, punând astfel mâna pe principalul suspect chiar şi după 30 de ani de la comiterea crimei. Un caz similar s-a întâmplat la Mureş, după ce procurorii au prescris o crimă comisă la începutul anilor '90. Ulterior, poliţiştii au prins un hoţ, iar amprentele sale s-au potrivit 100% cu cele aflate în dosarul de omor, ce era însă clasat.
Referitor la eficacitatea unei condamnări primite după zeci de ani de la comiterea unei crime, perioadă în care societatea a uitat fapta şi a încetat astfel să mai fie tulburată sau să se simtă în pericol, iniţiatorul proiectului este de părere că pentru rudele celor morţi nu contează trecerea timpului. "Da, este eficace. E vorba de încrederea oamenilor în capacitatea societăţii de a apăra viaţa omului. Nu există dreptul de a comite un omor şi de a nu fi pedepsit niciodată", a adăugat Monica Macovei.
Trei dosare cu "AN" îşi aşteaptă autorii
La ora actuală, în evidenţele Poliţiei brăilene există trei cazuri de omor înregistrate cu autori necunoscuţi: "Doctoriţa Negoiţă", "Versace" şi "Rusul din TIR". Primul dintre ele, de altfel şi cel mai mediatizat dosar cu "AN", a fost înregistrat pe 5 iulie 1996, când fiica, ginerele şi soţul medicului pediatru Mariana Negoiţă (54 de ani), au anunţat că au găsit-o pe aceasta moartă, în propriul apartament. Doctoriţa era aşteptată la cabinet, însă n-a mai ajuns, fiind omorâtă cu cruzime. Asasinul a intrat nestingherit în casa femeii, situată pe strada Cojocari, în plin centrul Brăilei, şi a înjunghiat-o de 53 de ori în piept, străpungându-i plămânii şi inima, pentru ca în final să-i taie gâtul.
Câţiva ani mai târziu, în 2003, pe o parcelă de lucernă situată în vecinătatea satului Berlescu a fost găsit cadavrul unui bărbat ce prezenta răni în zona capului şi arsuri pe 50% din suprafaţa corpului. Victima a fost identificată în persoana lui Lucian Babuş, 32 de ani, din Bacău, poreclit "Versace". Potrivit actelor medico-legale, moartea s-a datorat loviturilor extrem de violente la cap şi înţepăturilor occipito-cervicale. Cel mai recent caz este cel al rusului Sergei Matsuev, de 44 de ani, găsit mort în noaptea de 28 martie 2010, în remorca unui TIR. Alarma a fost dată de un şofer care făcea curse prin zona unde era parcat autovehiculul şi care a observat că acesta nu se mai mişcase din loc de câteva zile. În TIR, poliţiştii au găsit un bărbat cu capul zdrobit şi care, potrivit medicului legist, zăcea mort de 2-3 zile.
Oricine ar fi ucigaşul taximetristului Stan Enache, el poate sta liniştit pentru că nu-i va mai bate niciun poliţist la uşă ca să-l arunce după gratii. La sfârşitul anului trecut, la 15 ani de la oribilul asasinat, procurorii nu au avut încotro şi au închis dosarul cu "Autori Necunoscuţi", întrucât s-a împlinit termenul de prescriere a faptei. Taximetristul fusese găsit împuşcat în cap, în apropierea unui canal de irigaţii de lângă Siliştea, însă anchetatorii au concluzionat că bărbatul a fost ucis într-o încăpere şi apoi transportat cu propriul taxi, chiar de cel care l-a ucis, în locul unde a fost descoperit cadavrul.
Adoptarea propunerii ar însemna mai mult timp pentru prinderea asasinului doctoriţei Negoiţă
Mai multe ţări au eliminat prescripţia în cazul crimelor
În elaborarea proiectului legislativ s-a urmărit corelarea legii penale române cu norme şi soluţii din alte state europene. În Suedia, de pildă, în 2010, Parlamentul a eliminat total prescripţia pentru infracţiunile grave, inclusiv cele de omor. În Austria, orice infracţiune pentru care legea prevede pedeapsă cu închisoare între 10 şi 20 de ani sau detenţia pe viaţă nu se prescrie. În Irlanda nu există prescripţie în sistemul de drept penal. În Finlanda, infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsă cu detenţie pe viaţă sunt imprescriptibile.
De altfel, în multe alte ţări europene, infracţiunea de omor este imprescriptibilă: Germania, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Italia, Estonia, Cehia, Malta, Cipru. Şi în afara Europei există ţări cu sisteme democratice consolidate, în care această infracţiune nu se prescrie, exemple fiind Statele Unite ale Americii, Canada sau Japonia.
Criminalii de la Revoluţie, pe lista neagră
Întrucât propunerea legislativă vizează doar faptele pentru care nu a expirat termenul de prescripţie, deci comise de cel mult 22 de ani, subiectul va deschide şi răni încă nevindecate ale societăţii româneşti, cum ar fi crimele din Decembrie '89, de la mineriade, care sunt cât pe ce să se prescrie. "Nu am pornit de la crimele din Decembrie '89, din iunie sau de la alte crime. Nu are legătură cu asta, ci are legătură cu ideea că un criminal nu trebuie să scape nepedepsit. Dacă şi pentru aceste infracţiuni de omor nu a trecut termenul de prescripţie, atunci şi pentru acestea se va elimina termenul, ca şi pentru celelalte. Este foarte important pentru o persoană să ştie cine i-a omorât copilul, tatăl sau mama şi să ştie că oricând va fi prins acel criminal, va fi pedepsit", spune Monica Macovei.
