Mergi la conţinutul principal
Schimbarea legii recursului compensatoriu, greu de făcut

Criminali, hoţi şi violatori scăpaţi din Penitenciar

sute de infractori periculoşi din categoria criminali, violatori, tâlhari, traficanţi de persoane au beneficiat de liberarea condiţionată şi legea recursului compensatoriu • anul trecut, aproape 400 de deţinuţi din Penitenciarul Brăila au beneficiat de Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu şi au fost eliberaţi, iar în acest an s-au mai adăugat 100 •  în 2019, au fost eliberate 26 de persoane condamnate pentru omor calificat, 33 pentru tentativă la omor şi 16 pentru viol • anul acesta, alţi 6 criminali şi 8 violatori şi-au recăpătat libertatea • în lista celor eliberaţi în 2019, în baza recursului compensatoriu, sunt 2 deţinuţi condamnaţi cu pedeapsă pe viaţă, unul care a executat  22 ani şi 10 luni, iar celălalt a executat 19 ani şi 8 luni • în luna iunie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat iniţiativa legislativă depusă de PNL, prin care criminalii, violatorii şi tâlharii nu mai pot fi eliberaţi condiţionat, însă a fost formulată contestaţie la Curtea Constituţională a României • potrivit presei naţionale, în perioada 2017-2019 au fost eliberaţi condiţionat 26.760 de deţinuţi, iar cei mai mulţi au beneficiat de celebra lege a recursului compensatoriu

 

Bilanţul sumbru al eliberărilor condiţionate din 2019 şi 2020: aproape 500 de infractori periculoşi din categoria criminali, violatori, tâlhari, traficanţi de persoane şi de droguri au scăpat din Peniteciarul Brăila. Anul trecut, aproape 400 de deţinuţi au beneficiat de Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu şi au fost eliberaţi, iar în acest an s-au mai adăugat în jur de 100. De exemplu, în 2019, au fost eliberate 26 de persoane condamnate pentru omor calificat şi 16 pentru viol, iar anul acesta, alţi 6 criminali şi 8 violatori şi-au recăpătat libertatea. Printre cei eliberaţi în 2019, în baza recursului compensatoriu, sunt 2 deţinuţi condamnaţi cu pedeapsă pe viaţă, potrivit informaţiilor transmise de la Penitenciarul Brăila, ca răspuns la întrebările formulate de cotidianul nostru.

În luna iunie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat iniţiativa legislativă depusă de PNL, prin care criminalii, violatorii şi tâlharii nu mai pot fi eliberaţi condiţionat, legea urmând să fie trimisă la promulgare la preşedintele României. Numai că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestat la Curtea Constituţională a României legea care interzice eliberarea condiţionată a violatorilor, criminalilor şi tâlharilor.

Potrivit presei naţionale,  în perioada 2017-2019 au fost eliberaţi condiţionat 26.760 de deţinuţi, iar cei mai mulţi au beneficiat de celebra lege a recursului compensatoriu.

 

Condamnaţi pentru infracţiuni grave, au scăpat mult mai repede

Aproape 500 de deţinuţi condamnaţi pentru infracţiuni grave şi care au scăpat mult mai devreme, asta pentru că legea le-a permis, se află printre brăilenii care muncesc cinstit şi care, în ciuda greutăţilor, nu au ajuns să dea în cap cuiva.

Am solicitat la Penitenciarul Brăila o situaţie cu numărul deţinuţilor care au fost eliberaţi condiţionat în anul 2019 şi în cele 6 luni ale anului 2020, plus al celor care au beneficiat de recursul compensatoriu. Am primit situaţia solicitată şi am constatat că deţinuţii eliberaţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni grave, sau mai puţin grave, însă toţi au avut şansa de a scăpa mai repede din închisoare.

Numărul persoanelor private de libertate care au beneficiat de Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu şi au fost eliberate din penitenciar a fost 377 în anul 2019 şi 112 în anul 2020. Infracţiunile pentru care au fost condamnate persoanele care au beneficiat de recursul compensatoriu sunt: omor, omor calificat, omor deosebit de grav, furt calificat, lipsire de libertate în mod ilegal, şantaj, tulburarea ordinii şi liniştii publice, înşelăciune, viol, tâlhărie, trafic de minori, evaziune fiscală, violenţa în familie, lovirea sau alte violenţe, trafic de persoane, trafic şi consum de droguri, luare de mită, ucidere din culpă, proxenetism, act sexual cu un minor şi altele”, a precizat cms. şef Simona Kober, purtător de cuvânt al Penitenciarului Brăila.

 

Doi deţinuţi condamnaţi pe viaţă sunt liberi

Redactorii au întrebat dacă au fost cazuri de deţinuţi care au primit condamnări pe viaţă şi care au beneficiat de liberarea condiţionată şi în baza recursului compensatoriu. Am constatat că au fost două astfel de cazuri. Potrivit informaţiilor transmise de la Penitenciarul Brăila, în anul 2019 au fost eliberaţi

condiţionat 26 de deţinuţi condamnaţi pentru omor calificat, 33 care au primit condamnări pentru tentativă de omor şi 16 persoane condamnate pentru viol.

În 2020, în lista deţinuţilor liberaţi condiţionat sunt 6 persoane condamnate pentru omor calificat, 16 cazuri de persoane condamnate pentru tentativă la omor şi 8 deţinuţi condamnaţi pentru infracţiunea de viol. “În anul 2019 au fost puşi în libertate condiţionat, beneficiind de recursul compensatoriu, 2 deţinuţi condamnaţi cu pedeapsă pe viaţă. Unul a executat 22 ani şi 10 luni, iar celălalt a executat 19 ani şi 8 luni”, se arată în răspunsul transmis de Penitenciarul Brăila şi semnat de directorul instituţiei, comisar şef Horia Huluba.

La o simplă analiză a datelor transmise, constatăm că legea a dat mult prea multe drepturi unor persoane care au primit condamnări grele, pentru fapte grave, dar care şi-au recăpătat libertatea mai repede decât se aşteptau.

Veştile bune pentru cetăţeni au venit în decembrie 2019, când s-a luat decizia la nivel de Parlament a abrogării legii recursului compensatoriu. Totuşi, după ce la nivel naţional au fost eliberaţi peste 22.000 de deţinuţi, unii condamnaţi pentru fapte extrem de grave, decizia de anulare a legii nu prea a mai ajutat prea mult. În acest context, am cerut numărul total al persoanelor private de libertate care au beneficiat de recursul compensatoriu (Legea nr. 169/2017), fiind eliberate din penitenciar din octombrie 2017, când a intrat legea în vigoare, şi până în decembrie 2019, când aceasta s-a abrogat. Potrivit datelor transmise, la începutul acestui an, numărul persoanelor private de libertate care au beneficiat de Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu şi au fost eliberate din penitenciar, din octombrie 2017 până în decembrie 2019, a fost de 984.

 

Modificarea Codului Penal: Criminalii nu mai pot fi liberaţi condiţionat

Camera Deputaţilor a adoptat, la jumătatea lunii iunie, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege iniţiat de liderul deputaţilor liberali, Florin Roman, de modificare a Codului Penal, prin care criminalii, violatorii şi tâlharii nu vor mai putea fi eliberaţi condiţionat. Acelaşi proiect prevede că eliberarea condiţionată pentru alte categorii de pedepse va fi posibilă doar la executarea a două treimi sau patru pătrimi din pedeapsa totală primită. “Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat iniţiativa legislativă pe care am depus-o în calitate de parlamentar PNL, prin care criminalii violatorii şi tâlharii nu mai pot fi eliberaţi condiţionat. Legea merge acum la promulgare la preşedintele României, Klaus Iohannis. Urmare a acestei legi, nu mai pot fi eliberaţi condiţionat infractorii care comit următoarele infracţiuni: omor, omor calificat, exploatarea cerşetoriei, folosirea unui minor în scop de cerşetorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, violul, agresiunea sexuală, act sexual cu un minor, corupţia sexuală, tâlhăria calificată, tâlhăria urmată de moartea victimei”, a declarat Florin Roman într-un comunicat remis Europei Libere, imediat după adoptarea proiectului.

Acesta a mai precizat că PNL este partidul care a abrogat şi recursul compensatoriu prin care PSD şi acoliţii săi au eliberat mai repede din puşcării peste 21.000 de infractori periculoşi, lăsaţi să umble liber pe străzile României.

Deputatul PNL Brăila, Vasile Varga, a salutat noile modificări aduse în Camera Deputaţilor Codului Penal, astfel încât criminalii să nu mai poată beneficia de clemenţă. Criminalii care au mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor nu vor mai putea fi liberaţi condiţionat, ci vor ispăşi întreaga pedeapsă. De asemenea, traficul de persoane, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, prostituţia infantilă, tâlhăria calificată şi tâlhăria urmată de decesul victimei sunt fapte pentru care Legea recursului compensatoriu nu se mai aplică, iar făptuitorii nu vor mai fi liberaţi condiţionat, a mai adăugat deputatul PNL Brăila. “Măsura luată în Camera Deputaţilor, care este for decizional, vine pe fondul dramelor petrecute în societatea românească, unde, săptămâna trecută (n.r. - 12 iunie), o adolescentă de 17 ani a fost incendiată de un bărbat cu cinci crime la activ, eliberat condiţionat din închisoare, iar în cursul anului trecut am asistat la Cazul «Caracal», care a pus o ţară întreagă pe gânduri. Adoptarea cu prea mare largheţe a recursului compensatoriu, din dorinţa de a rezolva problema aglomerării penitenciarelor româneşti, are efecte dintre cele mai grave. Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din 19 octombrie 2017, data intrării în vigoare a legii, până la 2 decembrie 2019, 22.917 persoane condamnate au fost liberate din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu, dintre care 1.041 de criminali condamnaţi de instanţe”, a declarat Varga.

În luna iunie, o fată de 17 ani din Mehedinţi a fost incendiată de un bărbat din localitate, la un an după ce acesta a fost eliberat condiţionat din închisoare, pentru bună purtare. Potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public, victima depusese anterior o plângere împotriva bărbatului pentru viol. Agresorul a fost condamnat la închisoare pe viaţă în anul 1994, fiind acuzat că a omorât cinci oameni, dar a fost eliberat condiţionat în 2019. Bărbatul care a incendiat-o pe tânăra de 17 ani din Mehedinţi a ajuns în arestul Poliţiei Mehedinţi, unde avut o tentativă de suicid, iar la sfârşitul lunii iunie a murit în spital.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro