Incidentul s-a produs în noaptea de 29 spre 30 iulie, după ce Costel Lăcătuş s-a întors acasă de la nişte prieteni, unde fusese să vizioneze un meci de fotbal. Bărbatul a ajuns acasă la miezul nopţii, fiind adus de un prieten cu maşina, iar o oră mai târziu a fost găsit fără suflare. Familia sinucigaşului ne-a spus că nu s-a aşteptat la aşa ceva, mai ales că bărbatul nu a dat nimic de bănuit. "El a venit în vizită aici, am făcut un grătar şi a plecat apoi să vadă meciul de fotbal la cineva, a venit apoi acasă, nu ştim la ce oră. Eu pe la ora 1.00 m-am dus la toaletă şi când am aprins lumina, raza luminii a bătut în curte şi l-am văzut pe el spânzurat. Nu eram sigur că este spânzurat, m-am dus, am pus mâna pe el şi era rece. Nu a fost nicio discuţie despre moarte, că ar vrea să se omoare. Nu muncea nicăieri, se ajunge la astfel de situaţii pentru că şade tineretul fără muncă. A lucrat la Şantierul Naval, la Combinat, era mecanic nave. Apoi s-a terminat şi cu combinatul şi îi ţinem pe dreapta şi îi băgăm în mormânt. Nu l-a mai angajat nimeni la 40 de ani. Nu consuma alcool în exces, ci aşa ca orice om, nu a fost din cauza alcoolului. Nu a lăsat niciun bilet, nimic", a povestit Sandu Lăcătuş, tatăl bărbatului. O mătuşă ne-a spus că a vorbit cu prietenii lui, cărora nu le venea să creadă că acesta s-a spânzurat, mai ales că se întâlniseră cu el şi nu părea supărat. "Nu a spus nimic, nimic. Au venit prietenii lui aseară, au jucat table aici, apoi au plecat prin catier. Era vesel, nu părea supărat. I-am întrebat pe băieţii care au fost cu el şi au spus că nu au văzut nimic ciudat la el", a spus mătuşa. Cert este că bărbatul de 40 de ani a decis să îşi încheie socotelile cu viaţa, iar acum familia se pregăteşte de înmormântare.
Costel Lăcătuş şi-a petrecut ani la rând după gratii, fiind condamnat în 1995 la o pedeapsă cu închisoarea de 11 ani pentru comiterea infracţiunii de omor. El şi-a ispăşit pedeapsa în Penitenciarul Brăila, de unde a fost liberat în august 2004. Anterior, a mai ispăşit o pedeapsă de un an şi patru luni închisoare, pentru furt.
Val de sinucideri din cauza crizei
Numai în această săptămână, la Brăila, patru persoane şi-au pus capăt zilelor, fie din cauza agravării afecţiunilor psihice de care sufereau, fie pentru că nu mai aveau motive să trăiască. Specialiştii arată că rata sinuciderilor a crescut ca urmare a destabilizării situaţiei economico-sociale, a nesiguranţei zilei de mâine, a stresului accentuat de perioada de criză pe care o traversăm. Potrivit medicilor de la Spitalul de Psihiatrie Brăila, o asemenea incidenţă a cazurilor de suicid nu s-a mai întâlnit din anii '90, când trecerea către un nou regim politic şi o nouă organizare socială a fost percepută ca un haos. "Au ajuns şi la noi multe tentative de suicid, poate să fie şi o întâmplare, dar în medicină funcţionează ceea ce se numeşte legea seriilor, adică e posibil să nu ai mult timp un anume gen de patologie şi, dintr-o dată, să fie foarte multe cazuri. Cauza, nu este neapărat sărăcia, ci anomia (n. red. - dezorganizare într-o societate), un concept din sociologie, adică lipsa unui sistem coerent de valori. Acesta este cel care determină asemenea gesturi, pentru că se sinucid şi oameni foarte bogaţi, nu este o legătură între nivelul material şi rata sinuciderilor.
Suntem într-o perioadă asemănătoare anilor '90, atunci s-a întâmplat ca oameni care au avut un statut bine consolidat să se vadă dintr-o dată lipsiţi fie de speranţe, fie de avantajele pe care le conferea poziţia lor. Atunci am văzut foarte mulţi profesori care s-au sinucis. Altfel era privit şomajul, era o lume în care ţi se asigura locul de muncă şi făceai puşcărie dacă nu aveai serviciu, deodată s-au trezit puşi pe drumuri. Fiecare a considerat asta nu un efect al situaţiei sociale, ci un fel de jignire personală. Acum, după o perioadă de oarecare avânt, în care lucrurile se mai stabilizaseră şi perspectivele păreau frumoase, deodată a venit iar o prăbuşire", ne-a declarat dr. Tiberiu Dobrescu, şef secţie la Spitalul de Psihiatrie Brăila. Pierderea locului de muncă sau falimentul afacerii a aruncat în depresie tot mai mulţi brăileni, care nu mai pot face faţă stresului cotidian. Mai grav este faptul că bolnavii nu mai pot să-şi urmeze tratamentele prescrise de medici, din lipsa banilor, sau nici măcar nu pot ajunge la un specialist care să le ofere ajutorul de care au nevoie. "Patologia reactivă, la stres, la suprasolicitare, la pierderea standardului cu care erau obişnuiţi oamenii, tulburările psihice reactive şi nu cele determinate genetic, sunt cele care au cunoscut o incidenţă crescută. Nu numărul de psihoze din populaţie creşte, ci numărul de pacienţi care se decompensează pentru că nu-şi mai pot procura tratamentul, pentru că nu mai sunt bani, nu pot să-şi plătească asigurarea, nu poate să acceadă la serviciile medicale, pentru că medici sunt puţini şi solicitarea este foarte mare", a mai precizat dr. Dobrescu.
