• primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene primesc din această lună o creştere de 30% la leafă • măsura a fost luată marţi în Parlament pentru a elimina astfel inechităţile salariale dintre aleşii locali şi unii directori din aparatul propriu • la Brăila, în cadrul Primăriei cel mai mare salariu brut îl are acum primarul Marian Dragomir - puţin peste 8.500 lei, dar este totuşi depăşit de şeful de judeţ, Francisk Chiriac - 9.400 lei • sunt bani în buget pentru această majorare
Salarii mai mari pentru aleşii locali. Dacă în luna februarie funcţionarii din administraţia locală au beneficiat de o mărire cu 20% a salariului de bază, acum a venit rândul primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene să primească şi ei o creştere de 30% a lefurilor. Camera Deputaţilor a adoptat o lege menită să le mărească acestora remuneraţiile lunare, de multe ori depăşite lejer de salariile unor directori executivi din subordine. Pentru primarul Marian Dragomir decizia Camerei Deputaţilor înseamnă 2.000 de lei în plus, indemnizaţia depăşind acum, după majorare, cu puţin pragul de 8.500 lei - brut, în timp ce pentru cei doi vice noua ştachetă se ridică la 7.500 lei - brut. Şi lefurile şefilor de la Consiliul Judeţean, urcă vertiginos după majorarea cu 30%, cea mai mare remuneraţie revenind, evident, preşedintelui Francisk Chiriac care va semna, mai nou, un stat de plată pentru 9.400 lei lunar, aşadar mai mare ca al lui Dragomir, urmat de cei doi vicepreşedinţi cu 7.800 lei, la fel sume brute. Chiar şi aşa însă, dacă ţinem cont de faptul că aleşii locali nu beneficiază de sporuri, tot vor mai exista angajaţi din primării şi consilii judeţene mai bine plătiţi decât şefii lor. Majorarea de acum va fi suportată fără probleme din bugetul local, urmând ca în luna iulie, dacă parlamentarii îşi respectă promisiunea, să intre în vigoare Legea salarizării unitare.
Bonus de plus 30%
Marţi, Camera Deputaţilor a adoptat OUG 9/2017 cu două amendamente prin care se măresc salariile primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepresedinţilor de consilii judeţene. Potrivit actului normativ, “începând cu luna aprilie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiilor de care beneficiază personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene se majorează cu 30% faţă de nivelul aflat în plată pentru luna martie 2017”. Aşadar, aleşii locali vor beneficia şi ei de o majorare a salariilor, după ce în luna februarie au crescut lefurile funcţionarilor publici cu 20%, mărirea respectivă nefiind aplicată şi în cazul demnitarilor aleşi. Măsura a fost luată pentru a elimina inechităţile salariale între şefii autorităţilor locale şi angajaţii din subordine şi are un orizont de aplicare de doar câteva luni, mai precis până la intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare, adică două - trei luni, după care toţi salariaţii din sectorul public vor intra pe alte grile de salarizare.
Noile lefuri din Primărie şi CJ
După majorarea salariilor cu 20% a funcţionarilor publici, redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au solicitat Primăriei Municipiului şi Consiliului Judeţean să le pună la dispoziţie grilele de salarizare a personalului angajat în cele două instituţii. Pornind de la acele grile s-a putut face un calcul aproximativ privind efectul majorării cu 30% pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedini de CJ. Precizăm că la sumele pe care le vom enumera se adaugă sporurile, acolo unde este cazul, şi se scad contribuţiile la stat.
Astfel, în cadrul Primăriei Brăila, salariul edilului-şef Marian Dragomir
va creşte de la 6.560 lei la 8.528 lei şi va fi cel mai mare din instituţie, discutând strict din prisma lefurilor brute. Pe locul doi se află viceprimarii Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea, în cazul cărora remuneraţia va creşte de la circa 5.800 lei, în prezent, la 7.540 lei. Secretarul municipiului Ion Drăgan, care se afla pe primul loc în topul salariilor de funcţionar, coboară pe locul trei cu un venit lunar de 7.264 lei/lună. Pe locul patru se situează un director executiv din cadrul instituţiei, cu un venit brut lunar cuprins între 5.170 lei şi 6.841 lei. Urmează apoi arhitectul-şef al municipiului, Marian Ion, care are pe hârtie 5.278 lei - brut, urmat de şefii de servicii cu un venit lunar brut cuprins între 4.390 lei şi 5.585 lei, în timp ce şefii de birou primesc între 3.092 lei şi 4.505 lei, la fel discutând de sume brute.
La Consiliul Judeţean, venitul lunar al preşedintelui Francisk Chiriac va creşte de la 7.240 lei la 9.412 lei şi va rămâne în continuare pe primul loc în clasamentul salariilor la nivel brut. Vicepreşedinţii Ionel Epureanu şi Cătălin Murea vor avea o creştere a salariului de la aproximativ 6.000 lei la 7.800 lei şi urcă pe locul doi în topul lefurilor din CJ. Pe locul trei se află secretarul judeţului Dumitrel Priceputu, cu o indemnizaţie de 5.952 lei. Urmează apoi arhitectul-şef al judeţului, Costel Drăgan cu circa 4.500 lei, un director executiv cu 4.300 lei şi un director executiv adjunct cu aproximativ 4.000 lei. Leafa unui şef birou este de circa 3.700 lei, iar cea a unui şef serviciu, de 3.500 lei, cu precizarea că toate aceste sume reprezintă salarii brute.
Deşi legea a fost dată pentru a elimina discrepanţele salariale dintre aleşii locali şi angajaţii din subordine, dacă luăm în calcul faptul că primarii/viceprimarii, respectiv preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ nu beneficiază de sporuri, în continuare vor exista dezechilibre în privinţa remuneraţiilor, iar aleşii locali vor putea fi depăşiţi de unii dintre angajaţii din subordine.
Are bugetul resurse. Creşterile salariale vor fi suportate fără probleme
Aşa cum precizam şi anterior, majorarea cu 30% a lefurilor va fi suportată din bugetele locale până va intra în vigoarea Legea salarizării unitare, adică la 1 iulie.
“Toate cheltuielile salariale, nu numai pentru primari şi viceprimari, şi pentru consilieri şi pentru întregul aparat de specialitate al Primăriei sunt asigurate din bugetul local. Absolut toate creşterile sunt asigurate prin bugetul aprobat în luna martie. Vom vedea care este creşterea. Însă cum nu este o creştere semnificativă ca sumă absolută, fiind totuşi o perioadă scurtă (până la intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare - n.r.), bugetul local va susţine aşa cum susţine şi în acest moment cheltuielile salariale, inclusiv ale primarului şi viceprimarilor”, ne-a declarat viceprimarul Doiniţa Ciocan.
“Ca şi idee, a mea personală, nu ştiu dacă era neapărat o urgenţă această majorare, ţinând cont că se are în vedere Legea salarizării unitare. Ca şi necesitate, însă, se schimbă lucrurile pentru că sunt discrepanţe destul de mari între salariile din administraţia publică locală, între funcţionari şi aleşii locali. Adică sunt destui funcţionari, şi din rândul celor cu funcţii de conducere şi din rândul celor cu funcţii de execuţie, care au salarii peste conducătorii instituţiilor respective, fie că sunt primari, preşedinţi şi aşa mai departe. Din punctul meu de vedere, e o anomalie care oricum nu se corectează cu această mărire decât parţial. Cred că finalitatea ar trebui să fie Legea salarizării unitare care să restabilească echilibrele între toţi bugetarii - armată, poliţie, administraţie, învăţământ - şi să ajungă într-o zonă de normalitate. La o instituţie cum e Consiliul Judeţean sau o primărie e vorba despre două sau trei salarii din cadrul instituţiei respective care vor înregistra o creştere de câteva sute sau o mie şi ceva de lei, pentru o perioadă de trei luni, adică nu e o sumă semnificativă. Nu văd probleme deosebite în zona bugetării acestor cheltuieli. De regulă, întotdeuna când se proiectează bugetul şi pe zona de salarii există o mică rezervă acolo... În timpul anului apar şi alte situaţii care nu sunt prevăzute gen concediile medicale şi automat banii aceştia se constituie într-o rezervă la fondul de salarii, deci nu va fi o problemă”, ne-a declarat Ionel Epureanu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila.
Sindicatele salută majorarea remuneraţiei şefilor
Ionuţ Bardaş, preşedintele Sindicatului salariaţilor din Primăria Brăila, a punctat la rândul său faptul că măsura adoptată de Camera Deputaţilor în cursul zilei de marţi, 25 aprilie, este menită să acopere o diferenţă între lefurile demnitarilor locali şi cele ale unor şefi de direcţii din primării sau consilii judeţene. “După cum se cunoaşte, s-a acordat la funcţionari acea creştere cu 20% pentru că salariile rămăseseră mici în acest sector. Logica spune că în orice instituţie conducătorul ar trebui să aibă, totuşi, cel mai mare salariu, raportat la responsabilităţi. De aceea şi pentru ei este binevenită această măsură, chiar dacă prevederea privind majorarea indemnizaţiei cu 30% în cazul primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de consilii judeţene şi vicepreşedinţii de CJ va fi totuşi în vigoare 2 - 3 luni până la implementarea legii salarizării unitare în sistemul public”.
Cu privire la subiectul legii salarizării unice, sursa citată a ţinut să sublinieze că, din punctul de vedere al sindicatelor, există totuşi un aspect important care ar trebui corectat sau lămurit cât mai bine pentru o remunerare echitabilă a salariaţilor din sistemul public. “Se doreşte egalitate la nivel de familie ocupaţională (adică un grup de funcţionari care îndeplinesc aceleaşi sarcini cu aceleaşi responsabilităţi, dar în unităţi sau instituţii diferite - n.r.), dar se lasă la latitudinea consiliilor locale stabilirea salariilor. Practic, astfel nu mai există acea egalitate. Ar trebui să se stabilească o grilă pe un singur nivel pe toată ţara şi abia în acest fel există egalitate la nivel de familie ocupaţională. Practic doar în administraţia locală au lăsat la latitudinea consiliului local să stabilească salariile până la nivelul a 80% din salariul viceprimarului şi astfel nu mai există egalitatea în care doi inşi care fac aceeaşi muncă să fie plătiţi la fel”, a mai spus sursa citată.
Creşteri cu până la 150% prin Legea salarizării unitare
La 1 iulie este programată să intre în vigoare Legea salarizării unitare, lege prin care se vor mări salariile bugetarilor chiar şi cu 150%. Legea se va aplica în două etape. În prima etapă, la 1 iulie 2017 se vor majora cu 20% soldele de funcţie ale personalului militar, respectiv cu 5% salariile de funcţie ale poliţiştilor şi se vor creşte salariile de bază pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale. A doua etapă de creşteri va avea loc la 1 ianuarie 2018, atunci când se vor mări salariile în Educaţie şi Sănătate. Pentru celelalte categorii de bugetari, majorarea va fi de 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017.
Potrivit proiectului de lege postat pe site-ul PSD, în Educaţie, creşterile ar urma să fie cuprinse între 90% şi 150% pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% şi 125% pentru învăţământul universitar. Spre exemplu, în preuniversitar, cel mai bine va fi plătit un inspector şcolar, cu un salariu de bază de peste 8.000 lei. Un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I, gradaţie 0, va avea circa 5.500 lei, iar un profesor cu studii superioare de lungă durată debutant şi vechime de până la 1 an va avea un salariu de bază de 4.098 lei.
În Sănătate, la UPU, un medic primar va avea un salariu de bază de peste 13.300 lei pe lună, iar un rezident anul întâi 5.700 lei/lună. Salariul unui medic primar din unităţile clinice poate ajunge până la 12.000 lei, iar un medic specialist va avea 9.900 lei, în timp ce un rezident anul I va primi un salariu de 5.700 lei. În ceea ce priveşte managerii de spital, salariul de bază al acestora poate ajunge până la aproximativ 15.000 lei.
Proiectul mai prevede ca în perioada 2019 - 2022 să se acorde anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare, reprezentând un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.
