Creatorul de personaje

A ajuns să studieze arta după ce patru ani a învăţat matematică şi informatică la Colegiul "Bălcescu". "Am ales acest profil pentru că aşa a fost atunci. Aşa mi-au spus mama, diriginta. Voiam să devin programator, însă în timp mi-am dat seama că, de fapt, mie mi-ar plăcea să fac designul jocurilor pe calculator, nu să fac programe. Cred că dacă eşti pasionat de ceva faci foarte bine lucrul respectiv şi poţi câştiga bine", a spus Adrian. Aşa că după clasa a X-a eforturile sale s-au orientat în acest sens şi s-a înscris la Şcoala de Arte "Vespasian Lungu", la arte plastice, ca să aibă noţiunile de bază pentru ceea ce-şi dorea şi să obţină şi un certificat care să-i ateste abilităţile în acest sens. În primul an a învăţat noţiuni de bază cu profesorul Dondoş, iar în anul doi a învăţat exact ce-i trebuia cu tânărul artist plastic Cristian Radu. Deşi era pregătit la finalul clasei a XI-a să aplice la o universitate în Marea Britanie, nu ştia exact ce specializare să caute, cum să se descurce în hăţişul miilor de specializări puse la dispoziţie de universităţile englezeşti. Întâmplarea l-a ajutat. S-a întâlnit cu o colegă ce era deja studentă şi care i-a spus că există un site care îl poate ajuta: http://www.ucas.com/students/choosingcourses/choosingcourse/stamfordtest.

 

Aşa şi-a imaginat că vor arăta oamenii peste 100.000 de ani "Am găsit acolo o grilă pe care completai domeniile tale de interes şi la final aflai care sunt universităţile unde poţi găsi cursuri adecvate. Am ales să aplic la două universităţi şi am fost admis condiţionat la Staffordshire. Adică trebuia să obţin cel puţin media 7.00 la bacalaureat şi să am un certificat de cunoaştere a limbii engleze, un nivel ridicat. Până în vară am reuşit să îndeplinesc aceste condiţii şi am fost admis. Nu am primit bursă, dar am făcut împrumut pentru studii, pe care-l pot accesa toţi studenţii europeni. Îl voi returna după ce mă voi angaja. Pentru cazare, masă şi alte cheltuieli am avut nevoie de 500 de lire pe lună. M-au ajutat părinţii, însă la anul mă voi angaja şi eu, ca să-i mai ajut. A durat anul trecut până am primit permisul de muncă, dar anul acesta o să mă pot angaja şi le va fi mai uşor", spune Adrian Cruceanu.

 

"Este atât de greu, pe cât vrei să fie"

Anul trecut a avut doar opt ore de cursuri pe săptămână. Lucrul individual este esenţial, i-au spus profesorii, recomandându-i să lucreze independent trei ore pentru fiecare oră de curs. Prezenţa la cursuri nu este obligatorie, iar cursul în format power point este postat pe site-ul facultăţii, ca să poată fi accesat de toţi studenţii. "Este atât de greu pe cât vrei să fie. E important să mergi la cursuri pentru că profesorul dă explicaţii suplimentare pe care nu ai de unde să le iei, dar poţi promova şi dacă nu mergi la cursuri. Dacă vrei note bune trebuie să munceşti, nu este uşor", povesteşte Adrian Cruceanu. A avut anul trecut curs de desenat nuduri, modelele fiind reale, cursuri de desen în 3D, design de arme, design de personaj. Ca proiecte finale a avut de imaginat cum va arăta un om peste 100.000 de ani. "Ideea era să arate evoluaţi, umani, dar schimbaţi. Aşa că mi-am imaginat că oamenii vor trăi sub pământ şi pentru a vedea nu vor mai folosi ochii, ci limba. Desenul meu a avut foarte multe detalii şi asta a plăcut foarte mult profesorilor. La alte discipline am avut de realizat un tanc 3D şi am ales să desenez un tanc din cel de-al Doilea Război Mondial. Am mai desenat un ATV-motocicletă tot în 3D şi o libelulă pe care trebuia să le încadrăm într-o fotografie normală. Este foarte interesant şi provocator. Lucrăm cu programe speciale pe care ni le pune la dispoziţie facultatea, şi la şcoală, dar şi acasă", a mai spus Adrian. Universitatea a încheiat contracte cu firmele care produc programele respective şi pun la dispoziţie programele la şcoală, iar studenţii, în baza unui număr de identificare şi a unei parole pot descărca pentru ei programul ca să lucreze şi acasă. La anul va studia din nou modelarea în 3D, dar va lucra cu programe şi mai sofisticate, arhitectură, design de mediu şi aeronave.

"Sper să mă angajez într-o firmă mare la final. Am deja câteva pe care le vizez, dar să vedem. Oricum, vreau să lucrez la firme mari, să fiu plătit mai bine. Nu exclud posibilitatea de a mă întoarce în ţară, dar tot ca angajat al unei firme mari. Eventual, după ce voi avea ceva bani mă gândesc chiar să înfiinţez în ţară o facultate cu acest profil".

 

Adrian este foarte mândru de modul în care a reuşit să deseneze în 3D un tanc din cel de-al Doilea Război Mondial Deşi este singurul român din universitate, nu se simte marginalizat din cauza naţionalităţii. Unii văd România ca pe o curiozitate, o destinaţie exotică, iar alţii nici nu ştiu dacă este în Europa sau în Africa. "Sunt mult mai deschişi decât mă aşteptam. Te ajută întotdeauna când le ceri ajutorul, nu sunt atât de reci pe cât se spune. Mă simt bine în Marea Britanie", a mai spus Adrian.

 

Fascinaţia jocurilor pe calculator

Adrian Cruceanu a fost pasionat de maşini şi jocurile pe calculator de mic. Era fascinat de personaje şi a încercat mereu să le deseneze. El a făcut parte din trupa de dub/ambiental/jazz "Idea" unde a avut rolul de artist live, creând efecte vizuale şi picturi digitale live pe muzica trupei, ce erau proiectate în timp ce membrii trupei cântau. În 2010 a câştigat Premiul I la categoria Grafică Seniori la Concursul Naţional de Artă "Vespasian Lungu". A participat trei ani la rând la Academia de Vară "Atlantykron", unde a câştigat numeroase premii, în domeniul artelor vizuale. Tot în cadrul Academiei a fost regizor tehnic pentru scurt-metrajul "Ceremonia".