De la data aderarii tarii noastre la UE, comercializarea laptelui si a produselor lactate va fi posibila numai in cadrul regimului national de referinta numit cota de lapte. Cota este stabilita pentru o perioada de 12 luni care incepe la 1 aprilie si se incheie la 31 martie a anului urmator. Cota atribuita Romaniei este de 3,057 milioane tone si are doua componente: livrari pentru procesare - 1,093 milioane tone si vinzari directe - 1,964 milioane tone. De la 1 aprilie 2009, Romania va mai beneficia de o rezerva speciala de restructurare de 0,188 milioane tone.
Chiar daca pe romani ii sperie, in Europa cota de lapte a fost impusa pentru prima data in 1984. Concret, imbunatatirea permanenta a performantelor de productie, In perioada anilor '70-'80, In Uniunea Europeana, a dus la cresterea productiei de lapte si realizarea unor stocuri imense de produse. Cresterea cantitatilor a determinat scaderea pretului punind In pericol veniturile producatorilor. In acest context, instituirea sistemului de cote de lapte a aparut ca o necesitate. Rezultatul: piata laptelui s-a stabilizat, calitatea productiei a crescut, iar situatia financiara a crescatorilor de vaci de lapte s-a imbunatatit considerabil.
Cota de lapte se refera numai la laptele de vaca si este cantitatea maxima pe care un producator o poate comercializa prin livrari la unitatile de procesare si/sau prin vinzari directe. Laptele folosit pentru autoconsum si pentru hrana animalelor nu intra In cota de lapte. Altfel spus, tot laptele care paraseste exploatatia, indiferent ca e ferma organizata sau gospodarie proprie, intra In cota de lapte.
Cota individuala de lapte este proprietatea crescatorului
Pentru a-si putea comercializa productia, este obligatoriu ca, in cadrul acestui sistem national, toti producatorii de lapte de vaca din Romania sa detina o cota individuala. Cota individuala de lapte pentru livrari si/sau vinzari directe se acorda tuturor crescatorilor de vaci care au produs si comercializat lapte in perioada 1 aprilie 2005 - 31 martie 2006 (perioada de monitorizare) la solicitarea scrisa a acestora catre autoritatea competenta - Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL).
Formularele tip ale acestor cereri se distribuie gratuit de reprezentantii DACL in teritoriu. Perioada de solicitare a cotei este 1 august - 31 octombrie 2006 pentru producatorii monitorizati sau pina la 1 aprilie 2007 pentru producatorii care realizeaza investitii (proprii, prin Programele Fermierul sau Sapard etc). Alocarea cotei se face pina la 31 ianuarie 2007 pentru prima categorie si pina la 1 mai 2007 pentru a doua.
Cota individuala de lapte este proprietatea crescatorului. Ea poate fi transferata permanent, adica vinduta, integral sau partial; poate fi transferata temporar, adica inchiriata, partial sau integral; sau poate fi supusa conversiei, adica schimbarii destinatiei de la livrari la vinzari directe sau invers. In sistemul de gestionare a cotelor de lapte, un rol important il au insa si cumparatorii de lapte, care vor fi selectati si inscrisi in Registrul Cumaratorilor, in functie de indeplinirea conditiilor impuse sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor.
La fel de important este insa si ca fiecare crescator de vaci sa tina o evidenta stricta a numarului de vaci aflat in exploatatie si a cantitatilor de lapte obtinute, vindute direct pe piata sau livrate catre procesatori. Evidenta se tine obligatoriu, intr-un document special numit Caietul fermierului.
La stabilirea cotei de lapte pentru vacile aflate in controlul oficial al performantelor (COP) se ia in considerare productia inregistrata la ultima lactatie incheiata, iar pentru vacile care nu sint cuprinse in acest sistem al performantelor se aplica nivelul productiei medii pe cap de animal, obtinuta la nivel national, 3.510 litri/cap animal, care se diminueaza cu 300 kg pentru fiecare membru de familie si cu 400 kg pentru fiecare vitel obtinut in exploatatie. Un litru de lapte STAS este echivalentul a 1,03 kg.
Sanctiunile ajung pina la 100 milioane de lei
Legislatia este foarte bine pusa la punct, orice incalcare a ei fiind aspru sanctionata. Cele mai mari amenzi se adreseaza insa cumparatorilor de lapte. De exemplu, exercitarea activitatii de comerciant de catre cumparatorul de lapte crud fara sa fie aprobat si inscris in Registrul Cumparatorilor se sanctioneaza cu amenda de la 8-10.000 de lei (80-100 milioane de lei vechi). Refuzul lor de a se supune controlului reprezentantilor DACL sau nepunerea la dispozitia acestora a documentelor solicitate; netinerea unei evidente stricte, care sa cuprinda balanta intrarilor si iesirilor pentru cantitatile de lapte si grasime; transmiterea catre DACL a unor informatii eronate, se sanctioneaza cu 5.000-8.000 lei. Neefectuarea monitorizarii producatorilor, cumpararea de lapte de la un producator nedetinator de cota si nepastrarea documentelor de evidenta conform legii, ii costa pe cumparatorii de lapte intre 2.500 si 5.000 lei.
Nici pentru crescatori lucrurile nu sint simple. Transmiterea de informatii eronate catre DACL se sanctioneaza cu amenda intre
5.000-8.000 lei. Refuzul de a primi in control reprezentantii DACL sau nepunerea la dispozitia acestora a documentelor necesare efectuarii controlului, livrarea de lapte catre un cumparator neautorizat sau vinzarea de lapte fara a fi detinator de cota de lapte atrag amenzi de 1.500-2.500 lei. Nici netransmiterea in termen a informatiilor solicitate precum si lipsa caietului de evidenta, respectiv "Caietul fermierului", nu ramin nepedepsite, in aceste cazuri crescatorii, persoane fizice sau juridice urmind sa scoata din buzunar intre 500 si 1.500 lei.
CASETA1:
Cel mult 13.000 de braileni vor fi proprietari de cota de lapte
* pina miercuri, doar 2.249 isi depusesera actele necesare atribuirii ei *
Cati LUPASCU
Ultima centralizare la nivel national a cererilor de solicitare a cotelor de lapte arata ca actiunea se deruleaza anevoios. La sfirsitul saptaminii trecute, solicitarile depuse nu acopereau nici macar 10 la suta din cota alocata. In disperare de cauza, ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a trecut la masuri drastice. El a dat dispozitie tuturor specialistilor din cadrul directiilor, agentiilor si unitatilor subordonate sa intreprinda actiuni de informare si popularizare a crescatorilor de vaci de lapte in legatura cu importanta solicitarii cotei si repercusiunile grave asupra tarii in cazul in care actiunea nu va fi finalizata la timp, adica 31 octombrie.
In acest context, la nivelul judetului Braila, fiecare director de directie, oficiu, agentie sau unitate din sectorul agricol a primit in sarcina 4, 5 sau 6 comune de care va raspunde "cu capul". In consecinta, in fiecare zi a acestei saptamini, fiecare comuna a judetului a fost "calcata" cel putin o data de un specialist de la centru. Au fost din nou distribuite pliante si brosuri, s-au organizat intilniri cu specialistii din teritoriu, s-au vizitat exploatatiile si s-a discutat cu fermierii. Mai mult, in unele comune s-au realizat chiar tabele cu crescatorii care au fost informati, astfel incit, in cazul in care nici dupa aceasta campanie agresiva, rezultatele nu vor fi cele asteptate, sa nu poata fi tras nimeni la raspundere.
O posibila explicatie pentru numarul mic de cereri
Conform precizarilor Vioricai Ene, coordonatorul DACL Braila, la nivelul judetului, pina miercuri fusesera depuse 2.249 de cereri, dintre care 1.170 pentru procesare si 1.079 pentru vinzari directe. Cele mai multe cereri eru inregistrate in comunele Gemenele - 183 (132 la procesare / 61 la vinzari directe), Movila Miresii - 176 (147/29), Salcia Tudor - 121 - toate la procesare, Silistea - 139 (52/87), Cazasu - 128 (37/91), Vadeni - 77 - toate la vinzari directe si Unirea - 69 (3/66). La polul opus se regasesc comune precum Bertestii de Jos, Sutu si cele doua comune din Insula Mare, Marasu si Frecatei. De precizat ca e vorba de cereri predate deja catre DACL Braila, a caror procesare a inceput.
Viorica Ene s-a aratat convinsa ca la sediile din teritoriu mai sint cereri depuse, dar ca responsabilii asteapta sa stringa un numar mai mare si abia apoi sa vina cu ele la centru pentru a fi procesate. Gresit, spune Ene. "Fac apel catre specialistii din teritoriu sa vina cu cererile la Braila chiar daca sint putine. E bine sa le primim esalonat pentru a avea timp suficient pentru procesare. Nu e bine nici sa se vina cu toate odata, pentru ca ingreunam validarea. Ba, mai mult, aglomerarea pe ultima suta de metri poate sa blocheze sistemul si sa nu reusim sa le introducem in baza de date in timp util. De asemenea, fac apel la medicii veterinari sa le acorde tot sprijinul crescatorilor, sa le dea codul exploatatiilor si, prin semnatura si stampila, sa ne confirme numarul de animale. Oamenii trebuie sa inteleaga cit de important este sa ceara acum cota de lapte. E singura data cind pot face lucrul acesta. Stim ca sint suspiciosi, poate ar fi fost mai bine sa se fi gasit un alt cuvint sa se elimine acest concept de "cota" pe care taranii il asimileaza cu actiuni din trecut, nu tocmai fericite pentru ei", a precizat Viorica Ene.
Cele 2.249 de cereri depuse reprezinta 19 la suta din numarul de cereri distribuite, 12.139, si 9,7 la suta din numarul total de crescatori de vaci din judet - 23.000. Totusi, avind in vedere rezultatele din perioada de monitorizare, specialistii apreciaza ca la nivelul judetului vor fi depuse minim 8.000 de cereri si maxim 13.000.
CASETA2:
Mafia laptelui in deruta
* cota de lapte va elimina automat de pe piata samsarii si va scoate la lumina productia subterana * asemenea "interese" ingreuneaza insa procesul de atribuire a cotei individuale de lapte *
Cati LUPASCU
Crescatorii de vaci care, la 1 aprilie 2007, nu vor detine o cota individuala de lapte nu-si vor mai putea comercializa productia nici catre fabricile de prelucrare, nici pe piata libera. In plus, ei nu vor beneficia de nici o subventie sau ajutor financiar din partea comunitatii europene, nici de la bugetul national.
Taranii insa nu constientizeaza pericolul, sau, daca inteleg foarte clar ce trebuie sa faca, se tem. Un raid al reporterilor nostri prin mai multe comune ale judetului a demonstrat ca nu din comoditate evita taranii sa isi ceara drepturile.
Ce-i drept, sint si persoane "foarte bine intentionate", care fac tot posibilul sa intretina sau sa amplifice aceasta frica. De exemplu, samsarii, intermediarii sau chiar o parte din colectorii actuali de lapte, care in trecut, inclusiv in perioada de monitorizare, nu au lucrat tocmai "curat ca laptele". Ei sint primii care nu au nici un interes ca lucrurile sa iasa bine, pentru ca nu prea le mai ies socotelile. Asa ca arunca prin sate zvonuri conform carora, solicitind cota de lapte, taranii vor avea parte de taxe si impozite mai mari, vor fi obligati sa plateasca din buzunar fiecare litru de lapte atribuit, dar pe care din diverse motive nu vor fi capabili sa il si produca. Le explica ca va fi ca in anii '40 sau in perioada comunista, cind pentru a preda la stat cota de lapte luau de la gura copiilor si ultima picatura.
Primarii, specialistii agricoli sau consilierii locali implicati in derularea actiunii stiu toate aceste lucruri si fac tot posibilul sa atenueze socul produs de asemenea informatii rau-voitoare. Uneori reusesc sa convinga, alteori nu, pentru ca - ni s-au plins unii primarii - "bietii oameni sint aproape nauciti, si nu mai stiu ce sa creada". Autoritatile le explica insa de-a fir a par ca de data aceasta, cota de lapte reprezinta un "bun" al crescatorului, ca devine proprietar pe ea, o poate vinde, o poate dona sau o poate pastra. Taranul isi stabileste singur cota de lapte pe baza productiei obtinute, si in functie de cantitatea de produs pe care doreste sa o comercializeze la procesatori sau sa o vinda pe piata libera sub forma de lapte, brinza sau smintina etc.
Totodata, inlaturarea samsarilor de pe lantul de valorificare va insemna automat eliminarea productiei la negru, ceea ce in orice tara civilizata a atras o rentabilizare a sectorului si un trai mai bun pentru producator.
Sint insa si colectori de lapte care s-au implicat efectiv in informarea taranilor, i-au ajutat sa completeze cererile, le-au explicat in amanunt ce inseamna cota de lapte, drept pentru care primarii cu care am stat de vorba au avut doar cuvinte de lauda la adresa lor. Asemenea cumparatori de lapte constientizeaza ce se va intimpla dupa 1 ianuarie 2007 si, mai mult, inteleg ca, fara a avea de partea lor producatori care sa le furnizeze materia prima, chiar propria lor afacere va avea de suferit.
Chiar daca pe romani ii sperie, in Europa cota de lapte a fost impusa pentru prima data in 1984. Concret, imbunatatirea permanenta a performantelor de productie, In perioada anilor '70-'80, In Uniunea Europeana, a dus la cresterea productiei de lapte si realizarea unor stocuri imense de produse. Cresterea cantitatilor a determinat scaderea pretului punind In pericol veniturile producatorilor. In acest context, instituirea sistemului de cote de lapte a aparut ca o necesitate. Rezultatul: piata laptelui s-a stabilizat, calitatea productiei a crescut, iar situatia financiara a crescatorilor de vaci de lapte s-a imbunatatit considerabil.
Cota de lapte se refera numai la laptele de vaca si este cantitatea maxima pe care un producator o poate comercializa prin livrari la unitatile de procesare si/sau prin vinzari directe. Laptele folosit pentru autoconsum si pentru hrana animalelor nu intra In cota de lapte. Altfel spus, tot laptele care paraseste exploatatia, indiferent ca e ferma organizata sau gospodarie proprie, intra In cota de lapte.
Cota individuala de lapte este proprietatea crescatorului
Pentru a-si putea comercializa productia, este obligatoriu ca, in cadrul acestui sistem national, toti producatorii de lapte de vaca din Romania sa detina o cota individuala. Cota individuala de lapte pentru livrari si/sau vinzari directe se acorda tuturor crescatorilor de vaci care au produs si comercializat lapte in perioada 1 aprilie 2005 - 31 martie 2006 (perioada de monitorizare) la solicitarea scrisa a acestora catre autoritatea competenta - Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL).
Formularele tip ale acestor cereri se distribuie gratuit de reprezentantii DACL in teritoriu. Perioada de solicitare a cotei este 1 august - 31 octombrie 2006 pentru producatorii monitorizati sau pina la 1 aprilie 2007 pentru producatorii care realizeaza investitii (proprii, prin Programele Fermierul sau Sapard etc). Alocarea cotei se face pina la 31 ianuarie 2007 pentru prima categorie si pina la 1 mai 2007 pentru a doua.
Cota individuala de lapte este proprietatea crescatorului. Ea poate fi transferata permanent, adica vinduta, integral sau partial; poate fi transferata temporar, adica inchiriata, partial sau integral; sau poate fi supusa conversiei, adica schimbarii destinatiei de la livrari la vinzari directe sau invers. In sistemul de gestionare a cotelor de lapte, un rol important il au insa si cumparatorii de lapte, care vor fi selectati si inscrisi in Registrul Cumaratorilor, in functie de indeplinirea conditiilor impuse sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor.
La fel de important este insa si ca fiecare crescator de vaci sa tina o evidenta stricta a numarului de vaci aflat in exploatatie si a cantitatilor de lapte obtinute, vindute direct pe piata sau livrate catre procesatori. Evidenta se tine obligatoriu, intr-un document special numit Caietul fermierului.
La stabilirea cotei de lapte pentru vacile aflate in controlul oficial al performantelor (COP) se ia in considerare productia inregistrata la ultima lactatie incheiata, iar pentru vacile care nu sint cuprinse in acest sistem al performantelor se aplica nivelul productiei medii pe cap de animal, obtinuta la nivel national, 3.510 litri/cap animal, care se diminueaza cu 300 kg pentru fiecare membru de familie si cu 400 kg pentru fiecare vitel obtinut in exploatatie. Un litru de lapte STAS este echivalentul a 1,03 kg.
Sanctiunile ajung pina la 100 milioane de lei
Legislatia este foarte bine pusa la punct, orice incalcare a ei fiind aspru sanctionata. Cele mai mari amenzi se adreseaza insa cumparatorilor de lapte. De exemplu, exercitarea activitatii de comerciant de catre cumparatorul de lapte crud fara sa fie aprobat si inscris in Registrul Cumparatorilor se sanctioneaza cu amenda de la 8-10.000 de lei (80-100 milioane de lei vechi). Refuzul lor de a se supune controlului reprezentantilor DACL sau nepunerea la dispozitia acestora a documentelor solicitate; netinerea unei evidente stricte, care sa cuprinda balanta intrarilor si iesirilor pentru cantitatile de lapte si grasime; transmiterea catre DACL a unor informatii eronate, se sanctioneaza cu 5.000-8.000 lei. Neefectuarea monitorizarii producatorilor, cumpararea de lapte de la un producator nedetinator de cota si nepastrarea documentelor de evidenta conform legii, ii costa pe cumparatorii de lapte intre 2.500 si 5.000 lei.
Nici pentru crescatori lucrurile nu sint simple. Transmiterea de informatii eronate catre DACL se sanctioneaza cu amenda intre
5.000-8.000 lei. Refuzul de a primi in control reprezentantii DACL sau nepunerea la dispozitia acestora a documentelor necesare efectuarii controlului, livrarea de lapte catre un cumparator neautorizat sau vinzarea de lapte fara a fi detinator de cota de lapte atrag amenzi de 1.500-2.500 lei. Nici netransmiterea in termen a informatiilor solicitate precum si lipsa caietului de evidenta, respectiv "Caietul fermierului", nu ramin nepedepsite, in aceste cazuri crescatorii, persoane fizice sau juridice urmind sa scoata din buzunar intre 500 si 1.500 lei.
CASETA1:
Cel mult 13.000 de braileni vor fi proprietari de cota de lapte
* pina miercuri, doar 2.249 isi depusesera actele necesare atribuirii ei *
Cati LUPASCU
Ultima centralizare la nivel national a cererilor de solicitare a cotelor de lapte arata ca actiunea se deruleaza anevoios. La sfirsitul saptaminii trecute, solicitarile depuse nu acopereau nici macar 10 la suta din cota alocata. In disperare de cauza, ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a trecut la masuri drastice. El a dat dispozitie tuturor specialistilor din cadrul directiilor, agentiilor si unitatilor subordonate sa intreprinda actiuni de informare si popularizare a crescatorilor de vaci de lapte in legatura cu importanta solicitarii cotei si repercusiunile grave asupra tarii in cazul in care actiunea nu va fi finalizata la timp, adica 31 octombrie.
In acest context, la nivelul judetului Braila, fiecare director de directie, oficiu, agentie sau unitate din sectorul agricol a primit in sarcina 4, 5 sau 6 comune de care va raspunde "cu capul". In consecinta, in fiecare zi a acestei saptamini, fiecare comuna a judetului a fost "calcata" cel putin o data de un specialist de la centru. Au fost din nou distribuite pliante si brosuri, s-au organizat intilniri cu specialistii din teritoriu, s-au vizitat exploatatiile si s-a discutat cu fermierii. Mai mult, in unele comune s-au realizat chiar tabele cu crescatorii care au fost informati, astfel incit, in cazul in care nici dupa aceasta campanie agresiva, rezultatele nu vor fi cele asteptate, sa nu poata fi tras nimeni la raspundere.
O posibila explicatie pentru numarul mic de cereri
Conform precizarilor Vioricai Ene, coordonatorul DACL Braila, la nivelul judetului, pina miercuri fusesera depuse 2.249 de cereri, dintre care 1.170 pentru procesare si 1.079 pentru vinzari directe. Cele mai multe cereri eru inregistrate in comunele Gemenele - 183 (132 la procesare / 61 la vinzari directe), Movila Miresii - 176 (147/29), Salcia Tudor - 121 - toate la procesare, Silistea - 139 (52/87), Cazasu - 128 (37/91), Vadeni - 77 - toate la vinzari directe si Unirea - 69 (3/66). La polul opus se regasesc comune precum Bertestii de Jos, Sutu si cele doua comune din Insula Mare, Marasu si Frecatei. De precizat ca e vorba de cereri predate deja catre DACL Braila, a caror procesare a inceput.
Viorica Ene s-a aratat convinsa ca la sediile din teritoriu mai sint cereri depuse, dar ca responsabilii asteapta sa stringa un numar mai mare si abia apoi sa vina cu ele la centru pentru a fi procesate. Gresit, spune Ene. "Fac apel catre specialistii din teritoriu sa vina cu cererile la Braila chiar daca sint putine. E bine sa le primim esalonat pentru a avea timp suficient pentru procesare. Nu e bine nici sa se vina cu toate odata, pentru ca ingreunam validarea. Ba, mai mult, aglomerarea pe ultima suta de metri poate sa blocheze sistemul si sa nu reusim sa le introducem in baza de date in timp util. De asemenea, fac apel la medicii veterinari sa le acorde tot sprijinul crescatorilor, sa le dea codul exploatatiilor si, prin semnatura si stampila, sa ne confirme numarul de animale. Oamenii trebuie sa inteleaga cit de important este sa ceara acum cota de lapte. E singura data cind pot face lucrul acesta. Stim ca sint suspiciosi, poate ar fi fost mai bine sa se fi gasit un alt cuvint sa se elimine acest concept de "cota" pe care taranii il asimileaza cu actiuni din trecut, nu tocmai fericite pentru ei", a precizat Viorica Ene.
Cele 2.249 de cereri depuse reprezinta 19 la suta din numarul de cereri distribuite, 12.139, si 9,7 la suta din numarul total de crescatori de vaci din judet - 23.000. Totusi, avind in vedere rezultatele din perioada de monitorizare, specialistii apreciaza ca la nivelul judetului vor fi depuse minim 8.000 de cereri si maxim 13.000.
CASETA2:
Mafia laptelui in deruta
* cota de lapte va elimina automat de pe piata samsarii si va scoate la lumina productia subterana * asemenea "interese" ingreuneaza insa procesul de atribuire a cotei individuale de lapte *
Cati LUPASCU
Crescatorii de vaci care, la 1 aprilie 2007, nu vor detine o cota individuala de lapte nu-si vor mai putea comercializa productia nici catre fabricile de prelucrare, nici pe piata libera. In plus, ei nu vor beneficia de nici o subventie sau ajutor financiar din partea comunitatii europene, nici de la bugetul national.
Taranii insa nu constientizeaza pericolul, sau, daca inteleg foarte clar ce trebuie sa faca, se tem. Un raid al reporterilor nostri prin mai multe comune ale judetului a demonstrat ca nu din comoditate evita taranii sa isi ceara drepturile.
Ce-i drept, sint si persoane "foarte bine intentionate", care fac tot posibilul sa intretina sau sa amplifice aceasta frica. De exemplu, samsarii, intermediarii sau chiar o parte din colectorii actuali de lapte, care in trecut, inclusiv in perioada de monitorizare, nu au lucrat tocmai "curat ca laptele". Ei sint primii care nu au nici un interes ca lucrurile sa iasa bine, pentru ca nu prea le mai ies socotelile. Asa ca arunca prin sate zvonuri conform carora, solicitind cota de lapte, taranii vor avea parte de taxe si impozite mai mari, vor fi obligati sa plateasca din buzunar fiecare litru de lapte atribuit, dar pe care din diverse motive nu vor fi capabili sa il si produca. Le explica ca va fi ca in anii '40 sau in perioada comunista, cind pentru a preda la stat cota de lapte luau de la gura copiilor si ultima picatura.
Primarii, specialistii agricoli sau consilierii locali implicati in derularea actiunii stiu toate aceste lucruri si fac tot posibilul sa atenueze socul produs de asemenea informatii rau-voitoare. Uneori reusesc sa convinga, alteori nu, pentru ca - ni s-au plins unii primarii - "bietii oameni sint aproape nauciti, si nu mai stiu ce sa creada". Autoritatile le explica insa de-a fir a par ca de data aceasta, cota de lapte reprezinta un "bun" al crescatorului, ca devine proprietar pe ea, o poate vinde, o poate dona sau o poate pastra. Taranul isi stabileste singur cota de lapte pe baza productiei obtinute, si in functie de cantitatea de produs pe care doreste sa o comercializeze la procesatori sau sa o vinda pe piata libera sub forma de lapte, brinza sau smintina etc.
Totodata, inlaturarea samsarilor de pe lantul de valorificare va insemna automat eliminarea productiei la negru, ceea ce in orice tara civilizata a atras o rentabilizare a sectorului si un trai mai bun pentru producator.
Sint insa si colectori de lapte care s-au implicat efectiv in informarea taranilor, i-au ajutat sa completeze cererile, le-au explicat in amanunt ce inseamna cota de lapte, drept pentru care primarii cu care am stat de vorba au avut doar cuvinte de lauda la adresa lor. Asemenea cumparatori de lapte constientizeaza ce se va intimpla dupa 1 ianuarie 2007 si, mai mult, inteleg ca, fara a avea de partea lor producatori care sa le furnizeze materia prima, chiar propria lor afacere va avea de suferit.
