• omul care protestează prin alergare împotriva majorării taxei de salubritate cu 54% s-a bucurat de sprijinul câtorva brăileni care au decis să i se alăture la “antrenamente” în weekend •printre aceştia se numără şi consilierul municipal independent Lucian Căprariu • deşi a votat “pentru” la proiectul legat de taxe, Căprariu afirmă că este un susţinător convins al reciclării, cu precizarea că această “amendă” nu mai putea fi amânată pentru că s-ar fi închis groapa de gunoi • consilierul îl acuză pe fostul primar şi speră că municipalitatea va veni cu un plan pentru rezolvarea problemei în viitor • ex-consilierul municipal Ionel Alexandru a ţinut să critice proiectul actual legat de taxe, susţinând că a fost prost conceput
Deşi Primăria nu i-a mai acceptat prelungirea protestului împotriva majorării taxei de salubritate cu 54%, Costel Mărgărit s-a ţinut de cuvânt şi a alergat în fiecare zi în faţa Palatului Administrativ. Apelul făcut de acesta la adresa brăilenilor de a i se alătura a fost ascultat de câţiva “maratonişti”, care au ieşit la “antrenamente” alături de Mărgărit în week-end. Printre aceştia se numără mai multe figuri cunoscute în zona ONG-urilor brăilene, precum Cristian Nicolae, cunoscut pentru implicarea sa în proiectul “Brăila, capitală culturală europeană 2021” sau acţiunile din cadrul Consiliului Local Civic. De asemenea, trebuie subliniat că la alergat alături de Mărgărit a ieşit şi consilierul municipal independent, Lucian Căprariu, care, deşi a votat proiectul legat de taxe la Brăila, afirmă că este de acord cu protestul brăileanului, deoarece avem nevoie de o conştientizare a necesităţii reciclării selective.
Revenind la protest, dacă vineri seară doar cei doi amintiţi mai sus au decis să alerge alături de Mărgărit, sâmbătă şi duminică situaţia a stat ceva mai bine. În sensul că s-au alăturat “antrenamentelor” 9 persoane. Creştere pe care a ţinut să o sublinieze şi Costel Mărgărit.
“Primarule, îţi dau un sfat, cumpără un calculator cu un ecran mai mare. În două - trei săptămâni, sigur, nu vom mai încăpea în poză! Vreau să menţionez că nu am apelat la prieteni (dacă e să vină la mişcare să vină din propria iniţiativă), cu cei din poză m-am întâlnit prima dată în zilele acestea, adică oameni hotărâţi, ştiau de ce sunt aici şi le mulţumesc că nu m-au lăsat singur!”, a postat Mărgărit pe pagina personală de Facebook.
Sursa citată a ţinut să puncteze că, deşi luni şi marţi nu poate fi prezent “la datorie”, de miercuri are de gând să îşi reia alergările în intervalul 17:45 - 19:30.
“Iar pentru sâmbătă şi duminică sigur vom fi mai organizaţi!”, a mai anunţat acesta.
De ce a votat Căprariu “pentru” şi de ce protestează acum
Contactat telefonic de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” pentru a vedea de ce a ieşit la proteste alături de Costel Mărgărit, în contextul în care a votat proiectul privind suplimentarea taxei de salubritate, consilierul municipal independent Lucian Căprariu a afirmat că situaţia nu este chiar atât de simplă. În cazul în care proiectul nu s-ar fi votat, cel mai probabil s-ar fi închis groapa de gunoi, susţine Căprariu, cu precizarea că este nevoie de conştientizarea populaţiei în privinţa colectării selective a gunoiului pentru a nu mai plăti această amendă în viitor.
“Acel proiect nu se referă la creşterea taxei, ci mai mult la o procedură de plată. Taxa e aplicată de Guvern, nu de noi. Se ştia că aceasta va fi aplicată. Creşterea are două componente: o taxă care se aplică întregii cantităţi de deşeuri pe care o ducem la groapa de gunoi şi o suprataxă care se plăteşte din cauza nerealizării obiectivului de reducere anuală cu 15% a cantităţii duse la groapă. Asta spune Ordonanţa de Urgenţă şi este adoptată prin lege. Este şi o parte a angajamentelor luate de România. Deci era normal să facem chestia asta. Dacă ne uităm într-un tomberon găsim cartoane, plastic, sticle şi la groapă ar trebui să ajungă doar 20%. Adică sunt resurse şi le aruncăm pur şi simplu! Măcar aşa suntem forţaţi să facem treabă”, a declarat Căprariu.
Sursa citată a mai punctat că este un moment mai mult decât prielnic pentru majoritatea CLM să ia măsuri concrete astfel încât Brăila să recicleze gunoiul şi să nu se mai ajungă la astfel de taxe suplimentare pe viitor. Întrebat dacă va veni cu o propunere concretă în cadrul CLM, Căprariu a afirmat că este greu să aibă succes ca independent însă a susţinut că va încerca să discute cu ceilalţi membri.
“Dacă votam contra, groapa se închidea. Dacă pentru fiecare tonă de gunoi primea de la noi 43 lei şi ar fi trebuit să plătească pe lângă toate cheltuielile proprii 80 lei pentru fiecare tonă ajunsă la groapă... de unde să dea banii ăştia?!Unde mai duceam după aceea?! Asta este consecinţa unor lucruri care nu s-au întâmplat în trecut. (...) Doar Primăria poate să facă selectarea operatorilor. Depinde cum vedem planul şi cum ne organizăm. Adică pot să am un operator pentru carton, unul plastic. Sau pot să am mai mulţi dacă sunt agreaţi şi piaţa permite. Putem avea şi 5 colectori. Atunci oblig asociaţiile să colecteze selectiv, iar dacă nu o fac să fie amendaţi. Şi totul să fie conform unui plan. Marţi se colectează plasticul, miercuri - hârtia şi aşa mai departe. Aşteptăm cu toţii să vedem care este planul. Teoretic, ei (n.r - consilierii majoritari ai PSD) ştiu ce au de făcut. Primarul este nou şi vine probabil cu o viziune proprie. Poate este deschis la semnale şi la critici”, a conchis Căprariu, ferm convins că toate ni se trag de la administraţia Simionescu.
Ionel Alexandru dă vina tot pe Simionescu pentru suplimentarea taxei la gunoi
Fostul consilier municipal Ionel Alexandru a ţinut, recent, să facă un comentariu legat de suplimentarea taxei de salubritate cu 54% aprobată de noul Consiliu în şedinţa ordinară din luna decembrie 2016. Acesta ne-a precizat că a mers special la Primărie pentru a consulta proiectul şi s-a arătat dezamăgit în primul rând de faptul că documentul nu este suficient de clar. De asemenea, Alexandru s-a plâns de faptul că liberalii brăileni din CLM nu au catadicsit să sublinieze aceste probleme în şedinţa publică.
“Vorbesc despre hotărârea 341 din 22 decembrie 2016 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale. Se bate cap în cap. Articolul 1 stabileşte că «impozitele şi taxele locale aplicabile în anul fiscal 2017 se menţin la nivelul anului 2016». Apoi se spune că nivelurile se stabilesc conform Anexei 1. Unde, la taxa specială de salubritate apare mărirea de 54%. Adică de la 7,15 lei, la 11 lei. Practic, opoziţia liberală nu a existat în Consiliul Local. Sau pur şi simplu nu a interesat pe nimeni, dacă nu au luat niciun fel de atitudine. Ar fi trebuit să voteze «contra» la acest proiect, pentru că aici este esenţa şi asta se aplică. Oricum, am constatat că pe domnul primar îl interesează mai mult, citez: «să realizăm încasarea într-un procent cât mai mare a acestei taxe majorate». Păi dumnealui în primul rând trebuia să ia măsuri ca firmele de salubritate să se ocupe cu reciclarea materialelor. Din câte am înţeles el le penalizează cu 15% din facturi. În mod normal ar trebui să le penalizeze cu cel puţin 90%, dacă nu cu 100%. Adică să acopere taxa asta de mediu din profitul firmelor de salubritate. De ce să arunce pe populaţie? Păi ce, populaţia este vinovată de faptul că firmele de salubritate nu îşi fac datoria?!”, a declarat Alexandru.
Întrebat de ce nu a luat niciun fel de măsură în fostul mandat când a fost consilier municipal, acesta a afirmat că majoritatea avea putere de decizie, deşi el a sesizat întotdeauna problema legată de reciclare.
“Nu mai vorbesc de faptul că existau nişte containere pentru hârtie, sticlă şi mase plastice prin oraş. Le-aţi mai văzut pe undeva? Au dispărut de anul trecut. Atunci populaţia cum să ajute la reciclare? Nici nu le mai dai posibilitatea să sorteze aceste materiale reciclabile, dar nici nu iei măsuri pentru popularizarea acestor lucruri. Ar duce la ieftinirea taxei sau chiar la anularea ei. Să nu uităm că oraşul Beiuş nu plăteşte nicio taxă de salubritate. Ordonanţa Guvernului spune că dacă aduni cel puţin 50% din materialele reciclabile taxa de salubritate este zero. Practic asta înseamnă să nu mai plăteşti nimic. De ce nu se iau astfel de măsuri din punctul ăsta de vedere şi se aruncă pe spatele populaţiei?”, a mai adăugat Alexandru, cu precizarea că problema ar fi trebuit rezolvată încă din timpul fostei administraţii, însă a fost ignorată cât de mult s-a putut.
Oricum, trebuie precizat că acele containere de colectare selectivă a gunoiului nu şi-au dovedit niciodată utilitatea, dat fiind faptul că deşeurile erau de cele mai multe ori adunate fără să se ţină cont de sortare, ba chiar răvăşite de cei care caută prin tomberoane. Mai mult, pe lângă faptul că erau total inestetice, ajunseseră adevărate mini-bombe ecologice în momentul în care s-a decis ridicarea lor de pe spaţiul public.
