Incomparabil, mai mult zgomot fac procurorii binecunoscutei Directii Nationale Anticoruptie, prin miinile carora au trecut deja suspecti cu greutate din lumea politica si cea financiara, dar pe capul carora apasa cele mai mari presiuni care se presupune ca se fac din toate directiile. DNA a fost deja nominalizata cu bila alba si in precedentul raport pe justitie al Comisiei Europene, chiar daca inca este neputincioasa in cazul fostilor sau actualilor ministri cu statut special de parlamentari. In ciuda acuzatiilor de aservire politica, mai multe dosare grele au ajuns in instanta, dar, ca un facut, nici un mare corupt nu a putut fi azvirlit dupa gratii.
In consecinta, presiunile au inceput sa se directioneze si spre puterea judecatoreasca, ai carei slujbasi dau vina pe procurori si pe sistemul legislativ stufos, dar plin de carente. Supraincarcarea instantelor cu procese i-a motivat insa pe magistrati sa-si caute singuri recompense, pe care le-au si obtinut rapid sub forma de restante salariale, 200 de milioane de euro in total. De fapt, ei n-au facut decit sa aplice legea "cine-mparte parte-si face", asa cum, inaintea lor, au facut membrii celorlalte puteri in stat - legislativa (parlamentarii) si executiva (Guvernul). O forma de coruptie neprevazuta in Codul penal, care s-ar putea numi automituire. E drept ca si salariul minim va creste, si profesorii vor primi procentele negociate anul trecut, se maresc si pensiile - toate acestea, ca un facut, in ajunul alegerilor. Spaga electorala, dar legala. Restul, se stie, e tacere.