Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) îi cere şefului statului "să pună degetul" şi pe corupţia din penitenciare, pentru că fără "sprijinul preşedintelui, anticorupţia lâncezeşte". Printre unităţile nominalizate la capitolul "fapte de corupţie" se numără şi Penitenciarul Brăila, alături de alte penitenciare "cu bube în cap" din ţară. Astfel, la Penitenciarul Brăila, sindicaliştii susţin că au reclamat conflicte de interese şi nereguli în gestionarea unor proceduri de achiziţii publice, punând la dispoziţie probe, şi au insistat, dar n-a venit nicio măsură concretă din partea Administraţiei. "Iniţial, nu ni s-a recunoscut nici măcar dreptul de a face sesizare - se întâmplă în România anti-coruptă. Ulterior, ni s-a comunicat că nepotismul în achiziţii nu e chiar aşa o problemă, iar acum - după mai bine de un an - aşteptăm încă denunţarea contractului făcut prin interpuşi şi ne întrebăm cam ce ar însemna în accepţiunea dumneavoastră «sponsorizările extracontabile»", spun sindicaliştii în scrisoarea către preşedinte. Este vorba în acest caz despre licitaţia pentru chioşcul din Penitenciarul Brăila, câştigată de nepotul agentului care se ocupase, până nu demult, cu supravegherea magazinului.
Aceste aspecte ne-au fost prezentate pe larg de liderul sindicatului, Marin Răileanu, chiar cel care a semnalat neregulile, personal, la nivel central şi care spune că, în final, a renunţat, întrucât şi-a dat seama că se luptă cu morile de vânt. El susţine că problemele semnalate erau legate de lumea interlopă şi mediul penitenciar, dar şi de modul de cheltuire a banului public. "Pentru cazul Brăilei, eu, personal, am fost în luna iulie 2010 la Corpul de Control al Ministrului Justiţiei cu un dosar pe care l-am depus acolo unui membru al corpului de control al ministrului. Tot simultan, am depus un dosar şi la ANP, cu elemente concrete, cu documente legale care atestau că aici s-a produs o încălcare a procedurilor de încheiere a unor contracte comerciale. În afară de licitaţia pentru chioşc, la nivelul anului 2010 au mai fost şi alte aspecte legate de achiziţii. De atunci şi până acum, ANP nu a trimis pe nimeni în această unitate la noi, înţeleg că toată procedura a fost telefonic, că verificările s-au făcut din Bucureşti de la birou, telefonic la Brăila. Ca sindicat, nu am primit nici un răspuns până acum nici de la ANP, nici de la Corpul de Control al ministrului, şi au trecut atâtea luni de zile. Am fost personal şi la Direcţia de Inspecţie penitenciară, tocmai ca să susţin foarte concret şi cu probe punctul de vedere, m-am dus personal la Ministrul Justiţiei, cert este că nu s-a mişcat absolut nimic şi nu am primit nici un răspuns. Este şi motivul pentru care am renunţat să mai combat, pentru că prinsesem deja o imagine destul de negativă aşa, de om care face rău sistemului", ne-a declarat Marin Răileanu. Acesta a mai spus că, în urma numeroaselor sesizări, a fost informat de juristul unităţii că, în calitate de şef al sindicatului, nu poate avea calitatea de avertizor public, deşi legea privind transparenţa şi elementul de anticorupţie în instituţiile bugetare spune că orice funcţionar public poate semnala aspecte de încălcare a legislaţiei, prevalându-se de conceptul de sesizor.
Marin Răileanu: "În 2010, am avut 10 cazuri semnalate la Bucureşti şi din 10 nu am văzut pe nici unul măsuri de sanţionare sau de cercetare de către organele noastre interne"
"Am avut 10 cazuri semnalate la Bucureşti şi nu am văzut pe nici unul măsuri de sanţionare sau de cercetare"
Pe de altă parte, liderul sindical a mai spus că el nu a făcut decât să sesizeze anumite aspecte, însă cei care ar trebui să lupte împotriva corupţiei din penitenciare sunt angajaţii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii şi Prevenirea Terorismului de la nivelul ANP, care există în fiecare unitate penitenciară din ţară. Sindicalistul susţine că nu înţelege pentru ce mai există aceşti angajaţi, dacă oricum nu îşi fac treaba pentru care sunt plătiţi. "La nivelul ANP există Direcţia de combatere a criminalităţii şi prevenirea terorismului în mediul penitenciar. Concret, în fiecare unitate sunt doi angajaţi, un ofiţer şi un agent, care sunt plătiţi şi care au ca atribuţii în fişa postului, printre altele, şi combaterea şi prevenirea actelor de corupţie asupra angajaţilor sistemului penitenciar. Îngrijorător este faptul că, la data respectivă, ofiţerul de la combaterea criminalităţii nu a informat nici direcţia de combatere, şi nici după ce a aflat evenimentul de la mine. Au mai fost şi alte probleme pe care eu, ca sindicat, care nu am în atribuţii, şi care nu am ca obiect de activitate combaterea corupţiei, ci am respectat drepturilor angajaţilor din sistem, i-am făcut mai multe informări, pe diferite aspecte, de aspecte de logistică, de bunuri materiale, de trafic, de relaţii interlope, aspecte care ţin de siguranţa sistemului penitenciar. După toate astea tot nu a existat nici o reacţie, adică să observ în realitate, în practică, anumite măsuri de contracarare. Şi atunci ne întrebăm pentru ce plăteşte Ministerul Justiţiei câte doi angajaţi în fiecare unitate penitenciară, ca să facă ce!?", s-a întrebat retoric Marin Răileanu. El a mai venit cu exemple privind fapte de corupţie şi din alte penitenciare din ţară, unde, de asemenea, nu s-a luat nici o măsură, deşi tot sindicatele au sesizat aspectele la nivel central, prezentând şi probe. Este vorba despre Penitenciarul Târguşor, unde directorul a băgat mâna în nişte fonduri europene, şi Penitenciarul Târgu-Jiu, unde medicul şef a fost surprins cu furt de medicamente. "Dar încă odată spun, nu sindicatul se ocupă cu combaterea corupţiei, el se ocupă benevol, pentru că nu suntem plătiţi de nimeni, cu protecţia drepturilor angajaţilor, atât şi nimic mai mult. Acest lucru ar fi trebuit făcut de cei doi angajaţi care pentru asta sunt plătiţi, pentru asta vin 8 ore la serviciu. Sunt doi angajaţi şi la Brăila, am avut o informare excelentă din partea noastră către ei, tocmai pentru că noi, ca sindicat, nu deţinem mecanismul de control şi nici de combatere, dar informaţia i-am dat-o, ora exactă, ziua, luna, maşina, etc. I-am dat degeaba, nu a fost nicio reacţie, şi am probe, am trimis mail-uri la directorul Direcţiei de combatere a criminalităţii din ANP, am avut telefoane date la Bucureşti, şi nimic, nimic, nimic. Atunci îmi văd de ale mele. În 2010, am avut 10 cazuri semnalate la Bucureşti şi din 10 nu am văzut pe nici unul măsuri de sanţionare sau de cercetare de către organele noastre interne. Erau probleme legate de lumea interlopă şi mediul penitenciar şi probleme legate de cheltuirea banului public, să îi zic aşa generalizat. Nici un răspuns la nici una dintre problemele semnalate", a mai adăugat Răileanu.
Dimensiunea corupţiei din penitenciare. Câteva exemple
* Penitenciarul Târgşor - Sindicatele au reclamat probleme în gestionarea proiectelor de milioane de euro finanţate din fonduri structurale. Directorul penitenciarului "s-a asigurat că-i intră în casă aproximativ 80.000 de euro din prestaţia partenerului de viaţă", potrivit sursei citate. Ulterior, sindicatele au mai sesizat probleme cu procedurile de achiziţii în proiect şi nu numai, cu unele situaţii financiar-contabile şi cu facturi modificate flagrant. În cinci luni, ANP "a reuşit performanţa" de a face un control care să constate că se va face un nou control.
* Penitenciarul Bircea Mare - Sindicaliştii au reclamat nedenunţarea unei infracţiuni, "faptă gravă pentru un funcţionar public de conducere pe care ANP a făcut-o ascunsă prin fişete timp de 90 de zile".
* Penitenciarul Brăila - Sindicaliştii îi sesizează preşedintelui şi că nereguli financiar-contabile, conflicte de interese sau abuz în serviciu şi corupţie n-au fost nici măcar judecate, deşi subordonaţii celor în cauză au fost deja pedepsiţi şi au şi executat pedepsele.
Licitaţie pentru nepot la magazinul detinuţilor
Anul trecut, la Penitenciarul Brăila a avut loc licitaţia pentru închirierea spaţiului destinat magazinului de unde se aprovizionează deţinuţii. Întâmplător sau nu, contractul a fost atribuit unei întreprinderi individuale, înfiinţate cu doar şase zile înainte de deschiderea ofertelor, de către nepotul agentului responsabil anterior cu supravegherea magazinului. Liderul sindicatului din Penitenciarul Brăila, Marin Răileanu, cel ce a descoperit faptul că există o legătură de rudenie între cei doi, l-a înştiinţat imediat pe şeful instituţiei. Conducerea penitenciarului s-a apărat cu prevederile Codului Familiei, spunând că cei doi, deşi "împart" inclusiv aceeaşi adresă în buletin, nu sunt rude foarte apropiate şi că astfel nu poate fi vorba de niciun conflict de interese. Mai mult decât atât, conducerea a precizat că funcţionarul public nu a făcut parte din comisia de licitaţie, neavând astfel cum să influenţeze desemnarea câştigătorului. Acelaşi lucru a susţinut şi unchiul noului patron al chioşcului, angajat al penitenciarului, care a spus că toate acuzaţiile care i se aduc pornesc de la faptul că este preşedintele celui de-al doilea sindicat din unitate.
