Un fost sportiv brăilean a devenit brusc om de afaceri de succes, după ce şi-a înfiinţat un grup de firme ce oferă servicii de pază şi protecţie, pe care le-a conectat direct la conducta de bani publici a autorităţilor locale. Iar cum banii nu au culoare politică, managerul a ştiut să-şi cultive "relaţiile" atât cu fostul primar liberal, cât şi cu social-democraţii ce conduc în prezent întregul judeţ. Afacerile pe bani grei cu statul au debutat în 2006, cu obţinerea dreptului unic de control al biletelor pe mijloacele de transport în comun aparţinând municipalităţii. Ulterior, aceeaşi societate a devenit şi singura care putea bloca roţile maşinilor parcate aiurea pe domeniul public. Business-ul s-a consolidat tot mai mult în ultimii ani, una dintre firmele sportivului Cornel Muşat ajungând să deţină acum monopolul contractelor de pază pentru obiectivele aparţinând Consiliului Judeţean Brăila. Iar pentru ca societăţile sale să câştige licitaţiile bănoase, instituţiile publice s-au dat peste cap şi au inventat tot felul de reguli şi criterii de calificare pentru a asigura reuşita favoritelor. Miza, cel puţin în cazul contractelor în vigoare, este de aproximativ 800 milioane de lei vechi pe lună. În acest fel, afacerile lui Muşat au înflorit de la an la an, atingând recorduri de invidiat pentru concurenţii din piaţa locală. Confruntate cu aceste evidenţe, autorităţile locale se bâlbâie lamentabil atunci când li se cer explicaţii.
Firma lui Muşat câştigă, lunar, sute de milioane de lei vechi de pe urma contractelor cu CJ Brăila
Licitaţie bănoasă - interes scăzut
Adjudecarea unui contract de servicii pentru paza unui aeroport este visul oricărei firme de profil. O dovadă în acest sens o constituie interesul acordat licitaţiilor organizate de către Consiliul Judeţean Brăila pentru paza fostului Aerodrom Militar din oraşul Ianca. Interesul concurenţilor a scăzut însă după ce a devenit mai mult decât evident că licitaţiile erau cu dedicaţie clară. Astfel, s-a ajuns în situaţia ca la ultima licitaţie, firma lui Muşat - SC "Service Guard" SRL Brăila - să nu aibă niciun concurent. Societatea, ce a luat fiinţă în decembrie 2006, are doi asociaţi şi administratori: Cornel Muşat, cu 85% şi col. Alexandru Alexandru, cu 15%, fostul comandant al Comandamentului de Jandarmi Judeţean Brăila, în perioada 1998 - 2003.
Un factor important în îngrădirea accesului unor posibili contracandidaţi a fost reprezentat de condiţiile impuse de contractant în caietul de sarcini. Pentru firmele cu experienţă în a participa la licitaţii publice, cel mai clar semnal că există un favorit a fost când autoritatea contractantă a acordat societăţii sportivului primul contract pentru paza obiectivului, în regim "situaţie de urgenţă". Contextul în care s-a făcut manevra a fost legat de momentul în care Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a predat Consiliului Judeţean (CJ) Brăila aeroportul de la Ianca. Astfel, odată cu întreg grupul de imobile a fost pasată în plan local şi responsabilitatea asigurării pazei obiectivului. Ca şi când ar fi fost luat prin surprindere, aflând în ultimul moment că urmează să asigure paza Aerodromului Militar, CJ Brăila s-au trezit că trebuie să contracteze servicii de specialitate. Folosindu-se de această conjunctură, a invitat pur şi simplu firma "Service Guard" SRL Brăila să preia dificila responsabilitate de a veghea asupra unui obiectiv în suprafaţă de peste 450 de hectare. După o scurtă negociere, fără publicarea unui anunţ în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), "preţul corect" a fost stabilit la 81.811 lei (inclusiv TVA), pentru o durată de 2 luni (octombrie şi noiembrie 2009). "Până la data de 30 septembrie 2009, paza Aeroportului Ianca a fost asigurată prin competenţa Ministerului Apărării Naţionale. Începând cu data de 1 octombrie 2009, paza acestui obiectiv a fost asigurată de către Consiliul Judeţean Brăila. Pentru aceasta, până la întocmirea documentaţiei de atribuire şi derulare a unei proceduri de achiziţie publică prin SEAP (...) s-au achiziţionat aceste servicii de pază şi protecţie a bunurilor şi valorilor din perimetrul Aeroportului Ianca prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, fiind invitată societatea SC «Service Guard» SRL Brăila, societate cu care aveam contract de servicii de pază pentru obiectivele din municipiul Brăila", precizează CJ Brăila într-o adresă semnată de preşedintele Gheorghe Bunea Stancu şi secretarul judeţului, Nicu Filoti. Ce au uitat însă să explice este că relaţia contractuală dintre cele două entităţi fusese iniţiată cu doar o lună înainte de atribuirea contractului de peste 81.000 lei. Atunci, "Service Guard" câştigase o altă licitaţie, primind un contract pentru paza altor imobile aparţinând instituţiei.
Aerodromul Militar Ianca, pe Google Earth
Cheltuiala cu paza aeroportului se regăseşte în bugetul CJ Brăila pe anul 2009
În ciuda acestor explicaţii, bugetul pe anul 2009 relevă că, de fapt, CJ Brăila ştia că va prelua aerodromul cu jumătate de an înainte de atribuirea contractului prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, perioadă în care ar fi avut tot timpul necesar să organizeze o licitaţie. "Sumele necesare contractării serviciilor de pază din anul 2009 au fost alocate prin Hotărârea Consiliului Judeţean Brăila nr. 19/31.03.2009 privind aprobarea bugetului propriu al judeţului Brăila pe anul 2009 şi au fost prinse în bugetul pe 2009, la capitolul 20.01.30 - Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare", se arată într-o altă adresă a CJ Brăila. În acest context, e limpede că nu se mai regăseşte "situaţia de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă", deoarece CJ ştia de acest lucru şi avea chiar şi banii pregătiţi pentru asta, încă de la începutul anului.
În plus, CJ Brăila avea idee de câţiva ani că va primi aeroportul deoarece schimbarea titularului dreptului de proprietate şi administrare a Aerodromului Militar Ianca a fost făcută din 2007, chiar dacă procesul-verbal de predare - primire a fost încheiat de abia în septembrie 2009. Precizăm că prin HG 1.269/2007, imobilul (clădiri, teren) aflat în administrarea MApN a fost transmis din domeniul public al statului şi administrarea MApN, în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea CJ Brăila, cu menţiunea că pista de aviaţie, bretelele şi căile de rulare au rămas în domeniul public al statului, fiind transmisă CJ numai administrarea acestora. Suprafaţă totală a terenului, inclusiv construcţiile, este de 4.249.516 mp, pista de aviaţie, bretelele şi căile de rulare întinzându-se pe alţi 270.000 mp. "La data intrării în vigoare a HG 1.269/2007, imobilul 906 Ianca nu era în totalitate dezafectat, o mare parte a terenului fiind ocupată cu tehnică militară scoasă din funcţiune şi deşeuri aflate în curs de valorificare. Pentru punerea în aplicare a HG 1.269/2007, administratorul cazărmii a încheiat cu Consiliul Judeţean Brăila protocolul nr. G/706/19.05.2009 care prevedea ca termen maxim de predare - primire a terenurilor şi construcţiilor, data de 24.10.2009, odată cu finalizarea procesului de lichidare gestionară a unităţii", ne-a informat Biroul de Presă al MApN.
Cu alte cuvinte, trecând peste faptul că bugetul CJ Brăila pe anul 2009 cuprindea această cheltuială, în luna mai fusese încheiat şi un protocol în care era precizată luna octombrie ca termen maxim de predare a aerodromului. Practic, CJ Brăila ştia cu cinci luni înainte de acordarea contractului de urgenţă că va prelua această responsabilitate, MApN nemaiavând de la acea dată obligaţii pe linia administrării şi asigurării pazei obiectivului. Cu toate acestea, în perioada mai - octombrie nu s-a organizat nicio licitaţie.
Continuarea anchetei, într-o ediţie viitoare a cotidianului nostru, în care vă prezentăm criteriile de calificare ce au eliminat din licitaţie marea majoritate a contracandidaţilor şi câţi bani a câştigat "Service Guard" de pe urma contractelor cu CJ Brăila.
