• prea multă superficialitate în gestionarea banului public, aceasta ar fi concluzia îngrijorătoare a Curţii de Conturi după controalele de anul trecut la autorităţile publice din municipiu şi judeţ • de exemplu, numai cu titlu de prejudicii au fost consemnate sume totalizând undeva la 1,8 milioane de dolari • printre “temele” vizate de controale se numără şi finanţarea activităţilor sportive unde, în mod ciudat, au fost raportate probleme privind plăţi ilegale doar la Primăria Brăila în timp ce Consiliul Judeţean a scăpat basma curată la acelaşi capitol
Aproape 8 milioane lei, echivalentul a peste 1,8 milioane de dolari, acesta este prejudiciul total estimat de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate în anul abia încheiat la instituţiile publice locale. “Vedeta” incontestabilă a raportului anual al Curţii este Primăria Brăila unde s-a concentrat cea mai mare parte a sumelor stabilite cu titlu de prejudiciu: 5,1 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din totalitatea sumelor unde Curtea a ridicat steguleţe roşii de alarmă în ce priveşte gestionarea banului public. Un subiect fierbinte aici l-a constituit finanţarea sportului brăilean unde concluziile au indicat un prejudiciu de aproape 2 milioane de lei. În mod surprinzător, Consiliul Judeţean Brăila, în alţi ani “fruntaş” pe lista neagră a celor care au “faultat” banul public, a ieşit aproape curat ca lacrima din verificările auditorilor, inclusiv la capitolul finanţarea activităţilor sportive. Mult mai şifonate au ieşit însă, de exemplu, primăriile de la Galbenu (prejudiciu de 347.000 lei), Cireşu (214.000 lei) şi Salcia Tudor (371.000 lei), precum şi “Braicar” (387.000 lei) şi SUPAGL Brăila (304.000 lei), unde, de asemenea, potrivit auditorilor, au fost probleme destul de mari. De altfel, raportul Curţii concluzionează caustic subliniind că tocmai superficialitatea autorităţilor publice în gestionarea banului public este de vină pentru cele mai multe dintre prejudiciile depistate anul trecut.
Raportul anual de activitate al Curţii de Conturi (CC) Brăila pe 2016, vizând activitatea instituţiilor pe anul 2015, arată din nou un tablou îngrijorător, cu pregnante “tuşe de negru” când vine vorba de colectarea şi apoi cheltuirea banului public. Capitolul special dedicat prezentării principalelor nereguli depistate face vorbire despre abateri totale în sumă de 44,57 milioane lei (însemnând prejudicii, abateri financiar contabile şi venituri suplimentare) din care 7,99 milioane de lei numai prejudiciile depistate de auditori. Cu titlu de comparaţie, cu un an în urmă la acelaşi capitol se discuta despre abateri totale de 55,56 milioane lei din care 4,96 milioane lei - prejudicii. Aşadar, per total a scăzut valoarea abaterilor constatate, dar sunt mult mai mari sumele despre care Curtea susţine că sunt prejudicii.
Aşa cum aminteam mai devreme, suma cea mai mare este consemnată în dreptul UATM (unitatea administrativ teritorială municipiul) Brăila, adică la Primăria Brăila. Numai din activitatea proprie au reieşit prejudicii în cuantum de 5,087 milioane lei, la care se adaugă 13.000 lei de la Colegiul Tehnic “Costin D. Neniţescu” şi 1.000 lei la Direcţia de Asistenţă Socială Brăila. La UATM Brăila prejudiciile de care se face vorbire în raport sunt de zece ori mai mari decât cu un an în urmă (0,569 milioane lei în 2015).
Şi în 2015 şi în 2016 una dintre problemele care au atras atenţia auditorilor se referă la alocarea sumelor pentru finanţarea activităţilor sportive: “Finanţarea nelegală a structurilor sportive cu care s-au încheiat acte administrative, fără respectarea normelor legale referitoare la regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general” - prejudiciu de 1,007 milioane lei şi “Plăţi nelegale efectuate în anul 2015, reprezentând sprijin financiar pentru activitatea sportivă acordat Asociaţiei «Iubitorii Sportului Brăila», fără respectarea regimului finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general” - 0,906 milioane lei. Acestea sunt principalele abateri constatate.
După cum cotidianul nostru v-a informat deja încă de anul trecut, sunt voci puternice în administraţia locală care susţin că “descoperirile” CC Brăila la capitolul “Sport” ar fi de fapt un nonsens de la un capăt la altul. Principalul argument invocat, de exemplu, de municipalitate este acela că, deşi Curtea a verificat aceleaşi aspecte şi la Consiliul Judeţean, doar la Primăria Brăila s-a ajuns la concluzia că sunt probleme cu finanţarea, cu toate că ambele instituţii se ghidează după aceleaşi legi atunci când dau bani la Sport. De altfel, primarul Marian Dragomir a comentat de mai multe ori pe acest subiect: “Noi am transmis o contestaţie către Curtea de Conturi Bucureşti. Deşi au trecut 30 de zile nu a venit niciun răspuns. Vom aloca în proiectul de buget sumele de bani aferente susţinerii sportului, dar vom putea să le cheltuim efectiv doar după ce vom primi un răspuns de la Curtea de Conturi. Ştiţi că finanţarea, momentan, este blocată”, a declarat Dragomir, adăugând că inspectorii Curţii de Conturi consideră că s-au făcut plăţi nelegale, deoarece banii au fost alocaţi în baza Legii 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului şi nu în baza Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
“Braicar” a raportat profit prea mare
Revenind la capitolul “Prejudicii” alături de Primăria Brăila s-au mai “remarcat” şi primăriile comunelor Galbenu, Cireşu şi Salcia Tudor unde găurile descoperite sunt de ordinul zecilor de mii de euro.
La Cireşu de exemplu se vorbeşte despre “Plăţi nelegale la cheltuieli de personal, reprezentând indemnizaţia de dispozitiv, în procent de 25% din salariul de bază, acordată necuvenit salariaţilor, în perioada septembrie 2013 - mai 2016”, abatere cuantificată la 0,211 milioane lei.
Tot plată nelegală a fost catalogată şi indemnizaţia de dispozitiv acordată personalului din cadrul Primăriei de la Galbenu, în plus un al prejudiciu identificat fiind pe parte de “Plăţi nelegale efectuate în perioada 2013 – 2014, la obiectivele de investiţii, ca urmare a acceptării unor cote peste limita legală, aferente cheltuielilor cu serviciile de proiectare, inginerie şi consultanţă”.
În ce priveşte cea de a treia comună menţionată, Salcia Tudor, principala abatere semnalată a fost aceea că în ultimii ani a contractat servicii financiar-contabile, în baza unor contracte civile de prestări servicii, deşi primăria are în organigramă propria structură de contabilitate.
Mai departe, la “Braicar”, operatorul local de transport în comun de persoane, inspectorii Curţii au ajuns la concluzia că societatea a raportat un profit nereal şi astfel a plătit impozit pe profit mult prea mare, raportat la rezultatul real al exerciţiilor financiare. De exemplu, pentru 2014 compania a raportat un profit net de aproape 2 milioane de lei, în timp ce în 2015 rezultatul net a fost un plus de 0,44 milioane lei.
În fine, la SUPAGL (Serviciul de Utilitate Publică Administrare şi Gospodărire Locală) una dintre principalele probleme semnalate a fost acordarea de tichete de masă salariaţilor unităţii respective.
La polul opus, au fost şi situaţii în care la o serie de instituţii nu s-a descoperit nici un fel de abatere cuantificabilă în lei, aşa cum este cazul mai multor unităţi de învăţământ din municipiu şi judeţ, Primăriile oraşelor Făurei şi Însurăţei, SC “Administraţia Pieţelor”, SC “Rocreativ”, Direcţia Serviciilor Publice Ianca, Serviciul de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ şi Cimitirelor Brăila, Seroplant, precum şi Spitalul Orăşenesc din Făurei.
Gaură în bugetele totale din judeţ, peste 13,3 milioane de lei
Înainte de a merge mai departe cu prezentarea raportului, facem precizarea că, anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 32 de acţiuni, dintre care 25 au fost acţiuni de audit financiar asupra situaţiilor financiare încheiate pentru anul 2015, alte două au fost misiuni de audit de conformitate, iar diferenţa de 5, au fost acţiuni de audit al performanţei.
În anul 2016 au fost cuprinse în programul de activitate un număr de 30 entităţi din administraţia publică locală, ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, 2 societăţi comerciale de interes local şi o asociaţie fără scop patrimonial.
“Numărul entităţilor verificate, potrivit Programului de activitate aprobat pe anul 2016 este de 51, reprezentând o pondere de 26,7% din numărul total de 191 entităţi care intră în sfera de activitate a Camerei de Conturi Brăila.
Astfel, verificările efectuate în anul 2016 s-au localizat cu preponderenţă la entităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite (47), reprezentând 92,2% din totalul de 51 entităţi supuse verificării”, se punctează în raport. Totodată, au fost efectuate şi un număr de 102 acţiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii sau de implementare a recomandărilor formulate în auditul performanţei la un
număr de 66 entităţi publice locale, verificate în anii trecuţi.
Din calculele celor de la Curtea de Conturi Brăila, pe exerciţiul financiar 2015, bugetele locale au fost lipsite de suma de 13,308 milioane însemnând venituri suplimentare cuvenite acestora în cuantum de 6,09 milioane lei şi finanţarea unor cheltuieli fără respectarea reglementărilor legale, în sumă de 7,218 milioane lei. “Din punct de vedere al impactului asupra veniturilor bugetare cât şi din punct de vedere al frecvenţei (49 cazuri reprezentând 89,1% din totalul de 55 constatări) cele mai relevante abateri generatoare de venituri suplimentare se referă la nestabilirea, neevidenţierea şi neurmărirea încasării veniturilor bugetelor locale, în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege (estimări de 4.951 mii lei reprezentând 81,3% din volumul total al veniturilor suplimentare constatate de 6.090 mii lei). Cele mai relevante abateri generatoare de prejudicii atât din punct de vedere al frecvenţei (56 cazuri din totalul de 66, ceea ce reprezintă 84,8% din total), cât şi din punct de vedere al impactului asupra cheltuielilor bugetare (prejudicii estimate de 6.453 mii lei reprezentând 89,4% din volumul total al prejudiciilor constatate de 7.218 mii lei) se referă la nerespectarea reglementărilor legale în efectuarea cheltuielilor din fonduri publice şi a normelor privind achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări”, ar fi o primă concluzie a Curţii de Conturi Brăila.
Probleme în derularea unor contracte publice
Cu privire la administrarea contractelor de achiziţii publice au fost constatate, spune raportul curţii, 6 abateri cu valori totale de 3,361 milioane lei, din care prejudicii de 3,14 milioane lei. Cea mai gravă abatere la acest capitol a fost înregistrată la Primăria Brăila şi a vizat contractul pe partea de iluminat public: “Plăţi nelegale efectuate ca urmare a depăşirii valorii maxime lunare a lucrărilor de întreţinere şi menţinere a serviciului de iluminat public, prevăzute în contractul privind concesionarea serviciului de iluminat public (UATM Brăila - 2.975 mii lei prejudicii)”. Tot în cazul contractelor derulate de autorităţile publice au mai fost semnalate probleme şi la Salcia Tudor şi Romanu unde auditorii au ajuns la concluzia că primăriile de acolo au efectuat plăţi nelegale pentru lucrări neexecutate în cantitatea facturată şi plătită, pentru o parte dintre obiectivele de investiţii derulate de autorităţile de acolo.
Pe parte de audit al performanţei, Curtea de Conturi Brăila şi-a ales ca subiect deszăpezirea pe timpul sezonului rece la Brăila, Făurei şi Însurăţei, nefiind descoperite abateri grave. Totuşi, auditorii au formulat o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei acestui serviciu cum ar fi elaborarea şi aprobarea unei strategii pe termen mediu şi lung, organizarea de gestiune separată, precum şi completarea unui Jurnal de activitate pe timp de iarnă în cadrul contractelor de deszăpezire existente.
Curtea de Conturi: prea multă superficialitate!
Ca o concluzie generală, în finalul raportului CC Brăila se precizează că “Sintetizând abaterile şi iregularităţile constatate la nivelul entităţilor publice locale în derularea procesului bugetar şi în gestionarea patrimoniului public şi privat al acestora, se poate aprecia că, în multe cazuri, autorităţile administraţiei publice locale nu au manifestat interesul necesar în vederea asigurării unei discipline financiar-bugetare solide în utilizarea şi administrarea resurselor publice, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. (...) Prejudiciile produse prin plăţile nelegale efectuate pentru lucrări de investiţii şi reparaţii curente sunt datorate superficialităţii în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activităţii deficitare a diriginţilor de şantier, angajaţi de către ordonatorii de credite pentru avizarea realităţii lucrărilor executării lucrărilor, conform proiectelor, dar şi lipsei de control din partea autorităţilor contractante asupra activităţii acestora. Un fenomen constatat la tot mai multe unităţi administrativ-teritoriale îl reprezintă acceptarea la plată a unor situaţii de lucrări care au cuprins cote şi tarife mai mari decât cele legale sau decât cele din devizele ofertă, precum şi efectuarea de cheltuieli fără contraprestaţie, ca urmare a acceptării la plată a unor cantităţi de lucrări fără existenţa documentelor justificative care să ateste realitatea şi exactitatea operaţiunilor efectuate. Se constată, însă şi cazuri de nerespectare a prevederilor legale privind achiziţiile publice de servicii şi lucrări de investiţii, cu consecinţe negative pe linia asigurării eficienţei, economicităţii şi eficacităţii achiziţiilor efectuate”. (Vom reveni).
