• consilierii PNL din CLM Brăila au iniţiat, recent, un proiect de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preemţiune de către municipalitate pentru imobilele care nu fac parte din Strategia de dezvoltare, însă nu a fost susţinut de majoritate • evenimentul a dus la discuţii pe tema legalităţii modului în care s-au făcut exercitările dreptului de preemţiune în trecut, la pixul primarului • de cealaltă parte, viceprimarul Alexandru Jantea a ţinut să puncteze că înainte nu s-a procedat ilegal, doar că varianta ca CLM să se pronunţe în astfel de situaţii este cea mai corectă
Tensiuni maxime în CLM Brăila pe tema stabilirii modului în care municipalitatea va trata de acum încolo exercitarea sau neexercitarea dreptului de preemţiune la cumpărarea de imobile, după scandalul recent cu terenul din spatele Muzeului “Carol I” care putea ajunge la interlopul Dănuţ Soare. În cadrul şedinţei ordinare a Consiliului de la începutul săptămânii, membrii PNL au avut o iniţiativă privind neexercitarea dreptului de preemţiune al Municipiului Brăila pentru imobilele care nu sunt cuprinse în Strategia de dezvoltare a Municipiului Brăila şi pentru care nu există prevedere bugetară alocată în vederea cumpărării, însă proiectul nu s-a bucurat de prea mare succes în rândul majorităţii.
Încă de la începutul dezbaterilor, PSD-istul Sorin Boşneag, liderul Comisiei II (de administrare a domeniului public şi privat) din CLM a anunţat că nu a avizat favorabil proiectul iniţiat de PNL-iştii Raluca Bucur, Marian Fusea şi Sorin Ioniţă, fapt care a condus la o serie de contre între liberali şi pesedişti.
Pe scurt, liberalii au cerut din nou lămuriri în legătură cu faptul că PSD-iştii vor musai ca fiecare proiect privind exercitarea sau neexercitarea dreptului de preemţiune să treacă prin CLM şi să nu fie rezolvat direct de primar.
“Vreau să vă aduc la cunoştinţă că noi am iniţiat această hotărâre pentru a fluidiza procedurile legate de preemţiune. Pentru a încerca să venim în întâmpinarea cetăţenilor care vor să îşi gestioneze bunurile pentru a scădea birocraţia şi a intra în termenele legale, pentru a putea să-şi exercite dreptul de proprietate mai uşor. Am citit şi eu raportul din spatele hotărârii şi am fost oarecum surprins de un aspect. Din momentul 2001, când legea respectivă (n.r. - Legea 215, a administraţiei publice locale) îşi face efectul şi până în august 2017 au fost o mulţime de situaţii de acest gen care s-au rezolvat prin semnătura primarului şi a celor care au făcut raportul, iar acum, nu se mai poate chestia aceasta. Deci întrebarea mea este în felul următor: Când s-a greşit? Până în august 2017? Sau au greşit ei acum cu raportul respectiv? Pentru că dacă s-a greşit înainte înseamnă că avem o problemă cu contractele de vânzare - cumpărare ale cetăţenilor. Eu sper să nu se fi greşit înainte. Dacă se greşeşte acum, în acele rapoarte, cred că ar fi bine de reevaluat, eventual comisia de disciplină să facă acest lucru”, a declarat Sorin Pricop.
Jantea: «Nici înainte nu a fost ilegal, dar aşa este cel mai corect»
Primarul Marian Dragomir nu a dorit să se pronunţe în privinţa raportului negativ primit de liberali la proiectul înaintat spre aprobare, însă a ţinut să sublinieze că, atât timp cât se discută despre patrimoniu, este normal ca CLM să fie entitatea care ia decizii.
“Din punctul meu de vedere, care nu înseamnă că este şi cel mai avizat pe domeniul juridic, procedura actuală este cea legală. Deoarece este vorba de patrimoniu, de faptul că cineva îşi asumă sau nu eventuala cumpărare a unui imobil din Municipiul Brăila. Iar CLM are rolul de decident în ceea ce priveşte patrimoniul şi nicidecum primarul ca persoană sau ca instituţie. În concluzie, din punctul meu de vedere, toate deciziile privind diminuarea sau creşterea patrimoniului Municipiului Brăila trebuie luate de către Consiliul Local, la fel ca exercitarea sau neexercitarea dreptului de preemţiune în vederea extinderii acestui patrimoniu, sau a faptului că lăsăm piaţa să îşi urmeze cursul real, fără intervenţia noastră pentru a cumpăra anumite imobile”, a declarat Dragomir.
La rândul său viceprimarul Alexandru Jantea a ţinut să sublinieze că nici în trecut nu s-a greşit atunci când primarul a decis oportunitatea acestor achiziţii, însă cea mai corectă variantă este cea în care consilierii municipali au ultimul cuvânt.
“M-am confruntat cu legislaţia în vigoare aşa cum am mai spus. Pe Legea 215, singura entitate care poate lua decizii cu privire la patrimoniu este CLM, cu votul a două treimi din numărul consilierilor. Procedura actuală de a prezenta CLM posibilitatea de exercitare sau nu a dreptului de preemţiune este una riguroasă. Documentele emise, semnate de către executivul Primăriei Municipiului Brăila nu produc efecte juridice întrucât nu sunt opozabile, pentru că această decizie o ia doar CLM, nu primarul sau orice alt delegat din cadrul Primăriei. În trecut, atunci când se eliberau acele documente, exprimau intenţia de neexercitare sau de exercitare a dreptului de preemţiune a Executivului Primăriei Municipiului Brăila. Nu era pe Legea 215 motiv pentru care se ratificau şi aveau efect vânzările pentru că entitatea, CLM, nu îşi exprima intenţia în 30 zile. Nu a fost greşit nici în trecut, nu este nici acum. Doar că în prezent avem o rigurozitate crescută asupra exprimării sau neexprimării dreptului de preemţiune”, a adăugat Jantea.
Chiar şi aşa, liberalii în frunte cu Pricop s-au arătat dezamăgiţi de răspunsuri şi au continuat, precizând că proiectul lor vizează doar imobilele care nu sunt cuprinse în strategia de dezvoltare şi pentru a căror cumpărare nu au fost prinşi bani în buget.
“E adevărat ceea ce spuneţi dumneavoastră, domnule consilier. Numai că la un moment dat poate apărea oportunitatea cumpărării unui imobil care nu este cuprins în strategia Municipiului Brăila. Şi atunci, având în vedere faptul că el nu este prins, nu puteţi să fiţi informaţi şi uite aşa, putem să ratăm o oportunitate. Pentru a nu avea astfel de situaţii, eu consider că plenul Consiliului Local trebuie să analizeze de fiecare dată dacă vom cumpăra sau nu un bun imobil şi nicidecum un primar care este unul singur”, a mai adăugat primarul.
În completare a sărit şi Boşneag, care a ţinut să precizeze că niciodată până acum nu au existat exercitări de drepturi de preemţiune ale municipalităţii pentru anumite imobile.
“Nu am văzut niciodată aşa ceva când noi am scris că vom cumpăra casa cutare sau casa cutare. Pentru că dacă cumva ne împinge dracu să facem prostia asta or să sară băieţii cu preţurile până la cer. Mi se pare normal. Nu mai spun că la ora actuală nu ştiu dacă proprietarul x vrea să vândă ceva sau nu. Poate că vrea să vândă peste cinci ani şi atunci, dacă nu l-am prins în nu ştiu ce program, nu mai pot să o mai cumpăr. Deci haideţi să ne gândim bine la toate implicaţiile nu numai la o treabă care nu ştiu cui ajută”, a afirmat PSD-istul.
După alte contre şi discuţii, în cele din urmă, proiectul liberalilor a picat cu 5 voturi “pentru” din partea consilierilor PNL prezenţi la şedinţă şi 19 voturi “împotrivă” ale majorităţii.
Boicot PNL vs. ironii PSD
Trebuie punctat că următoarele cinci proiecte de pe ordinea de zi au făcut referire tot la neexercitarea dreptului de preemţiune al Municipiului Brăila, pentru o serie de imobile (Str. Edmond Nicolau nr 7, Str. Faţa Portului nr. 1, parter, Str. Malului nr. 1, Str. Mihai Eminescu nr. 3, parter, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza nr. 189). Supăraţi pentru rezultatul votului la iniţiativa proprie, liberalii au anunţat că nu vor participa la vot niciodată la vreun proiect privind exercitarea sau neexercitarea dreptului de preemţiune, cel puţin până la apariţia unui regulament care stabiliească atribuţiile Consiliului privind aceste aspecte.
“Dar avem un regulament: Legea 215... Dar regulamentul e superior legii, aveţi dreptate! Nu e niciun fel de problemă. Nu mai aplicăm Codul Civil, mergem pe regulament. Că regulamentele sunt superioare din punct de vedere al efectelor pe care le produc. E în regulă!”, a comentat Jantea, ironic.
Restul proiectelor privind neexercitarea dreptului de preemţiune au trecut cu 19 voturi “pentru”. Liberalii s-au ţinut de cuvânt şi nu au participat la vot.
Reamintim că tot acest scandal a apărut în luna august, când liberalii s-au opus exercitării dreptului de preemţiune al Primăriei pentru cumpărarea spaţiului verde din spatele Muzeului “Carol I”, asta după ce municipalitatea declinase în primă fază acest drept.
