• în urma controalelor ITM, nouă persoane au fost depistate lucrând fără contract de muncă ori în afara orelor prevăzute în contractul part-time • alţi angajatori au fost prinşi în afara legii în ceea ce priveşte Sănătatea şi Securitatea în Muncă • pentru toate neregulile identificate, inspectorii ITM au aplicat amenzi usturătoare
După ani şi ani de controale din partea inspectorilor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Brăila, încă mai există angajatori fără teamă de controale şi amenzi. Dovadă sunt verificările instituţiei efectuate în cursul lunii noiembrie, soldate cu sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 130.000 lei, adică peste un miliard de lei vechi. Inspectorii au depistat 9 persoane care lucrau fără forme legale sau munceau în afara orelor de lucru stipulate în contractul individual de muncă cu timp parţial (part-time, aşa cum e cunoscut - n.r.), iar numai pentru aceste două nereguli au fost aplicate amenzi în cuantum de 63.100 lei. Persoanele munceau “la negru” în construcţii, comerţ ori la firme ce se ocupă de întreţinere şi reparaţii auto.
În noiembrie 2018, au avut loc controale la 177 de agenţi economici, iar cei depistaţi că încălcau legea au fost pedepsiţi. Cele mai multe şi mai mari amenzi au fost date pe ramura Relaţiilor Muncă - 97 de amenzi în cuantum de 108.500 lei. Asta, comparativ cu cealaltă ramură, Sănătatea şi Securitatea în Muncă, unde au fost aplicate 83 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 21.500 lei.
Însă nu numai munca “la negru” şi cea în afara orelor prevăzute în contractul de muncă au adus amenzi angajatorilor. Inspectorii ITM au mai descoperit şi alte ilegalităţi. Spre exemplu, unii agenţi economici nu au transmis contractele individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. Alţii nu respectau dispoziţiile privind munca suplimentară prestată de salariaţi ori nu acordau repausul săptămânal. O altă neregulă a fost neevidenţierea timpului de muncă efectuat de salariaţi.
Nici în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă agenţii economici nu s-au vrednicit să asigure un minim de protecţie. Unii angajatori nu desemnaseră un lucrător care să aplice măsurile de prim ajutor ori să semnalizeze corespunzător riscurile de accidentare. Unii salariaţi nu erau instruiţi în domeniul securităţii şi sănătăţii, iar alţii nu aveau nici măcar controlul medical efectuat la angajare. Cât despre echipamentul individual de protecţie, acesta lipsea cu desăvârşire în cazul unor lucrători.
