Şi cum o veste proastă nu vine niciodată singură, aflu că şi Cătălin Chivu a fost demis, deci încă un subiect care s-a dus naibii de suflet. În ritmul ăsta am să ajung să fac mişto doar de Cătălin Boboc şi de Bunea Stancu, dacă nu or dispărea şi ăştia după alegerile locale din vară. Chivu nu mai este şef al Poliţiei Brăila, funcţie pe care o ocupa din 2005 încoace, dacă îmi aduc bine aminte. Telenovela Chivu însă continuă, pentru că omul are rate la bancă, leasing de plătit la BMW-ul său X6, deci nu poate renunţa atât de uşor la salariul de şef de inspectorat. Am însă vaga bănuială că de data asta Chivu nu mai întoarce mortul de la groapă. E cam gata, fraţilor! De-acum înainte, dacă va mai dori să câştige o Dacia Logan cu alde Sgârcitu, la 6/49, Chivu poate juca în calitate de şef la Arme şi Explozibili, nu de şef al poliţiei. Ceea ce nu e tocmai rău, căci poate ghici 5 numere din 6 şi fără să fie şef. Problema este că, nemaifiind ditamai şeful de inspectorat, şi câştigul va fi mai mic. Adică, în loc de Logan, Cătălin Chivu s-ar putea să câştige o Dacia 1310, şi aia fără două roţi şi RCA-ul plătit la zi.
Constantine, plecaşi, mă? Dar şi tu, Chivule?
Aşadar, ceea ce nu au reuşit să facă toţi cei care s-au perindat la cârma actualului ANAF, care au avut putere de decizie în oraşul ăsta, iată că a putut să facă timpul. Pentru mine, e ca şi cum Constantin ar fi murit de bătrâneţe în fruntea Gărzii Financiare. Adică a stat şef până la ultima suflare, conform legii. Este o performanţă, să recunoaştem, căci nu-i atât de simplu să rezişti 20 de ani boss la Gardă, în condiţiile în care s-au schimbat regimurile politice, au fost demişi prim miniştri, au avut loc mineriade, ba chiar şi revolte de stradă în România ultimelor două decenii. Totul s-a schimbat în jurul nostru, numai Marcel Constantin a fost de neclintit. Asta până mai ieri când a fost scos automat din sistem, pe caz de vârstă înaintată. Personal, nu am să îi duc dorul, deşi e limpede că odată cu plecarea lui Constantin îmi va dispărea şi unul dintre subiectele predilecte, pe seama căruia puteam să fac mişto şi trei zile la rând.
