Reabilitarea clădirilor din centrul istoric, proiect de milioane de euro în care sunt cuprinse clădirile Muzeului Brăilei, include şi fosta Secţie de etnografie şi artă populară a Muzeului, care nu mai este funcţională de aproape 20 de ani. Acum, după ce va fi renovată, conducerea Consiliului Judeţean se gândeşte să-i redea destinaţia iniţială, aceea de restaurant, iar exponatele secţiei să fie găzduite în clădirea renovată a Muzeului Brăilei.
Grădina Mare a fost gândită şi realizată la începutul secolului XIX, ca un loc în care brăilenii s-ar putea plimba şi relaxa. Ea a avut de la început un restaurant alături de un foişor, unde cânta fanfara. Comuniştii au păstrat mulţi ani destinaţia acelei clădiri situate chiar lângă faleză. Abia prin anii '80, restaurantul "Privighetoarea" a intrat în declin.
După cutremurul din 4 martie 1977, o parte a clădirii din centrul oraşului care adăpostea mai multe secţii ale muzeului a fost grav afectată, astfel că secţia de etnografie s-a restrâns. Pentru a expune totuşi valoroasa colecţie, pentru care a făcut cercetări profesorul Liviu Mihăilescu, s-a găsit atunci soluţia mutării secţiei de etnografie şi artă populară în clădirea fostului restaurant "Privighetoarea". Restaurantul a fost renovat, s-au mai construit şi două aripi pe lângă clădirea principală, iar în 1984 a fost inaugurată secţia. Soluţia a fost însă neinspirată. "Când s-a hotărât plecarea în acel spaţiu a fost o catastrofă. Condiţiile au fost improprii pentru păstrarea colecţiilor. Exponatele au fost atacate de merullius şi am început să pierdem multe exponate. Microclimatul de acolo nu este potrivit pentru a păstra exponate valoroase. Nu-mi doresc să ne întoarcem acolo. Oricum, după reabilitarea de acum a muzeului, colecţiile de agricultură şi pescuit vor fi expuse în corpul B", a precizat directorul Muzeului Brăilei, dr. Ionel Cândea. Acea ciupercă a lemnului, merullius, este foarte periculoasă iar de ea nu se poate scăpa decât prin ardere. Ca urmare a infestării cu ciuperca amintită, exponatele au fost scose din mediul neprielnic, iar clădirea părăsită imediat după 1990.
Acum, când sunt bani europeni pentru reabilitarea spaţiului, Consiliul Judeţean ar dori să revină la destinaţia iniţială, aceea de restaurant. "Întâi să terminăm de reabilitat clădirea şi după aceea mai vedem ce vom face cu ea. În principiu, pentru că am reabilitat corpurile B şi C ale muzeului, secţia de etnografie am putea să o mutăm acolo, iar acel spaţiu să-l facem restaurant cum era odată. Oricum, tot muzeului îi vom da şi clădirea din strada Polonă, unde vreau să facem ceva deosebit, o expoziţie cu picturi valoroase, cel puţin asta este în capul meu. Urmează să discut cu specialiştii, să vedem ce putem face. Pentru Grădina Mare eu vreau să revigorăm vadul care era odată acolo. Să facem acest restaurant, să vedem cum putem să reabilităm şi Castelul de Apă, să dăm drumul şi la hrubele turceşti de sub Grădina Mare, să revigorăm zona", a explicat Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean.
Singura problemă în toată această poveste ar fi faptul că reabilitarea clădirii se face cu bani europeni, iar destinaţia ei în proiect este de muzeu. Ca urmare, va fi destul de problematic să i se schimbe această destinaţie.
