Consiliul Judeţean Brăila a aprobat, recent, înfiinţarea unei societăţi menite să gestioneze şi să exploateze economic imobilele aflate în proprietatea judeţului, care au fost puse în conservare din lipsă de fonduri. Este vorba de SC Rocreativ Trade SRL, o societate comercială cu răspundere limitată, ce are ca asociat unic Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Brăila. Proiectul de hotărâre a trecut la limită de miniparlamentul judeţean, cu 21 de voturi "pentru" şi şapte "împotrivă". Reprezentanţii PP-DD, PDL şi PC s-au opus acestei propuneri, explicând că nu văd cu ochi buni înfiinţarea unei societăţi "mamut" cu capital de stat, care să administreze active foarte mari cum sunt, de exemplu, hotelurile Tineret şi Sport sau Tabăra Blasova.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, a ţinut să precizeze că, în primă instanţă, se aprobă înfiinţarea societăţii ce va avea un capital social fixat la suma de 500.000 lei, urmând ca în şedinţa din luna decembrie să se supună la vot secret alegerea cenzorului, administratorului şi a actului constitutiv.
"Dacă vi se pare că este prea devreme să aprobăm acest proiect, poate găsiţi dumneavoastră soluţii, să-mi spuneţi cum vom administra hotelul Tineretului, cum vom administra restaurantul de la hotelul Tineretului, Biroul de Turism, cum vom gestiona ceea ce a rămas după mutarea bibliotecii, cu discoteci, hotelul Sport, tabăra de la Blasova! Dacă aceste obiective rămân în zona judeţului, creăm o grămadă de suspiciuni din toate punctele de vedere. Facem o societate căreia îi dăm bani, criterii de performanţă şi pe care o ducem în zona autofinanţării. Nu ţin neapărat să o înfiinţăm, dar dacă îmi daţi dumneavoastră o soluţie, cum să facem de aici încolo, în condiţiile în care suntem încorsetaţi de o legislaţie care nu ne permite să angajăm pe nimeni, vă ascult. (...) Aştept de la dumneavoastră propuneri de administratori ai acestei societăţi în decembrie. Plenul Consiliului Judeţean va fi un fel de AGA, pentru că societatea nu va avea prerogative decât în limita pe care o va da CJ. Va avea în integralitate bani publici. Vom stabili atunci şi cenzorul. Se va da concurs pentru administrator, nu vom face experimente cu un PSD-ist sau un PNL-ist", a declarat Stancu. Potrivit expunerii de motive a proiectului, SC Rocreativ Trade SRL va fi un fel de interfaţă a Consiliului Judeţean, care va avea ca obiect de activitate dezvoltarea şi promovarea imobiliară, lucrări de construcţii, demolări şi alte lucrări speciale de construcţii, hoteluri, restaurante, tranzacţii imobiliare, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de agenţii turistice, de peisagistică şi servicii pentru activităţi sportive, recreative şi distractive.
Proiectul a "încins" spiritele consilierilor
PDL a cerut iniţial scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi, însă propunerea nu a fost împărtăşită şi de majoritatea consilierilor. "Este vorba despre o societate mamut, care urmează să administreze nişte active foarte mari. Dacă s-ar face societăţi mai mici, capabile să administreze punctual, ar fi OK şi ar fi mai uşor de urmărit. Dar în momentul în care toate aceste active le administrezi într-un singur loc, cum ştiu că unul este profitabil şi altul nu? Ce fac? Mut banii de la o societate la alta?", şi-a argumentat poziţia consilierul democrat liberal Alfredo Pascale. La fel de nemulţumit s-a arătat şi reprezentantul PP-DD Ivan Cristian, care nu a prevăzut un viitor tocmai strălucit din punct de vedere economic societăţii comerciale. Pentru a fi mai explicit, acesta a adus în discuţie exemplul CET-ului, o altă societăte comercială cu capital de stat, care a ajuns la fier vechi. Vizibil iritat de reacţia consilierilor din opoziţie, preşedintele CJ a ţinut să sublinieze că nu are niciun interes personal în toată această poveste. "Noi propunem o societate care să aibă zona de turism. Asta ne interesează în mod deosebit. Ne interesează să garantăm bilete de avion pentru omul care pleacă în străinătate, că sunt o grămadă de escroci în turism în lumea asta. Dacă fac mai multe societăţi, există şansa de a nu putea să le urmăresc aşa cum trebuie. Aşa, am o societate, o responsabilitate, o activitate hotelieră", a mai adăugat Stancu. La final acesta a menţionat că, în eventualitatea în care societatea nu îşi va dovedi eficienţa, consilierii vor putea opri oricând finanţarea de la CJ.
La şedinţă au participat 28 de consilieri, patru lipsind motivat - Gabriel Musceleanu (PP-DD), Dănuţ Lungu (UNPR), Bogdan Minescu (PSD) şi Radu Silviu (PDL).
"Prin acest proiect se doreşte valorificarea activelor fără consultarea prealabilă a consilierilor judeţeni"
Pentru a-şi întări şi mai mult poziţia vizavi de proiectul amintit, organizaţia PDL Brăila a emis, ieri, un comunicat de presă, prin intermediul căruia a clasificat înfiinţarea SC Rocreativ Trade SRL ca fiind una dubioasă. "Prin acest proiect se doreşte valorificarea activelor fără consultarea prealabilă a consilierilor judeţeni. Atragem atenţia şi angajaţilor din sistemul public, funcţionari publici care îndeplineau aceste atribuţii, despre ultima declaraţie a preşedintelui CJ Brăila «Eu sunt omul care lucrez cu oameni puţini, dar eficienţi», pentru a fi atenţi la viitorul lor. Menţionăm că prin legea descentralizării, asumată de guvern, foarte multe active au intrat în administrarea CJ Brăila, ca de exemplu: aproximativ 8.000 ha luciu de apă, un hotel, o sală de sport, Casa Agronomului, Tabăra Blasova, DSP, etc. Multe imobile sunt deja în administrare: Palatul Administrativ, Sala Polivalentă, Palatul Tineretului, etc. Nu vrem să se înţeleagă faptul că PDL nu este de acord cu eficienţa, însă ne dorim ca lucrurile acestea sa fie bine cântărite şi analizate, iar exemplele CET şi SC APT, fosta Direcţie a Pieţelor şi Târgurilor, sunt grăitoare din toate punctele de vedere", se arată în comunicat. Totodată, democrat liberalii afirmă că din punctul lor de vedere înfiinţarea unei societăţi comerciale de către CJ Brăila în scopul administrării patrimoniului acestuia nu este întâmplătoare. "Atragem atenţia că au fost încălcate Legea 51/2006 - a serviciilor comunitare de utilităţi publice deoarece expunerile de motive nu fac referire la nicio normă din acestea, precum şi Legea 281/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică", conchid PDL-iştii.
