După ani de zile de procese, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a înregistrat o victorie în adjudecarea dreptului de proprietate asupra complexului BTT (hotel, restaurant şi Biroul de Turism pentru Tineret ) care funcţionează în Casa de Cultură a Tineretului. Stancu a anunţat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că a început deja preluarea hotelului şi şi-a făcut şi nişte planuri în privinţa paşilor următori, pentru a face ca exploatarea acestui complex să aducă bani la bugetul judeţean: "Hotelul este în plină preluare, noi sperăm ca până la 1 septembrie să fie preluat în totalitate. Probabil că ne vom judeca în continuare cu BTT, dar ăsta este un alt subiect, pentru că avem în jur de 13 miliarde lei vechi de recuperat, din care 8 miliarde de lei câştigaţi deja, iar restul sunt executabili. Am calculat ceea ce s-a scurs de la data când i-am dat în judecată până la zi şi s-au mai adunat vreo 4 miliarde lei vechi. Noi suntem hotărâţi să obţinem toţi banii. Ce au de luat din hotel să-şi ia, nu mă interesează mobilierul, au rămas ferestrele termopan care au un grad de amortizare pe care îl vom discuta. Mai mult, CJ a achitat o parte dintre dotări. Noi trebuie să concesionăm hotelul sau poate să închiriem, dar nu prea merge închiriatul, pentru că este de scurtă durată. Concesiunea va fi măcar pe 10 ani, poate 15 ani, Consiliul Judeţean nu pune niciun leu, iar hotelul trebuie adus la trei stele. Astea sunt opiniile mele, dar hotărârea se va lua după ce discutăm cu colegii din Consiliu, că nu e hotelul adus de mama de acasă. Oricum, eu am făcut deja nişte simulări, vă daţi seama, că ştiu ce înseamnă subiectul ăsta şi s-ar putea să aducă vreo 400-500 de milioane lei vechi minim pe lună, deci vreo 4-6 miliarde lei vechi care să vină la bugetul Consiliului pe an, fără să investim niciun leu. Dar astea sunt nişte gânduri, deocamdată, trebuie discutat pe cifre clare, vă daţi seama. Spre exemplu, Biroul de Turism nu poate să aducă mari venituri, dar dacă vine Insula Mică în administrarea CJ, eu pot să dau exclusivitate acestui Birou, pentru excursiile acolo".
Stancu are deja idei clare şi în ceea ce priveşte elaborarea caietului de sarcini pentru concesionare, selecţia trebuind să fie, în opinia sa, foarte severă: "Problema este şi cum facem selecţia celui care va prelua în concesiune spaţiile respective. Pentru că vor apărea toate ciupercile după lume şi dacă punem pe cineva mai puţin orientat şi mai puţin spălat, ca să nu spun altfel, avem o problemă. Va fi un caiet de sarcini nu foarte uşor şi, aviz amatorilor, nu suntem pregătiţi să-l scoatem la licitaţie, să vină unul care are o roabă şi un bar pe nu ştiu unde şi să-l ia. Nu, este exclus aşa ceva! Trebuie să fie o firmă care a demonstrat că are o anumită abilitate pe zona aceasta de activitate şi aş dori să fie o firmă brăileană, cu siguranţă".
Amintim că raporturile de afaceri între CJ şi BTT au început în 1996, când între cele două părţi s-a încheiat un contract de asociere in participaţiune, pentru exploatarea complexului respectiv. Potrivit contractului, CJ avea 40% din profit, iar firma 60%. Pentru că, ulterior, acest tip de asociere între două instituţii de stat nu a mai fost legal, s-a hotărât înfiinţarea Centrului Cultural pentru Tineret, care să se ocupe de administrarea clădirii şi care să aducă CJ cele 40 de procente din profit. Centrul s-a înfiinţat în 1997, iar în 1999 s-a încheiat contractul. După cinci ani, în 2004, preşedintele CJ de atunci, Aurel Simionescu, a prelungit contractul de asociere pentru încă cinci ani, însă în vara lui 2004 a venit la preşedinţia CJ Gheorghe Bunea Stancu, care avea alte idei despre ce trebuie făcut cu acele spaţii. În scurt timp, printr-o hotărâre a CJ, spaţiul a fost trecut în proprietatea Consiliului. În plus, s-a stabilit o chirie de cinci euro pe metru pătrat, pentru cei circa 2.200 metri pătraţi şi i-a fost trimisă factura directorului BTT, iar cum acesta a considerat suma exagerată şi n-a plătit-o - printre altele şi pentru că era de părere că spaţiul aparţine de drept BTT -, Stancu a blocat conturile firmei, în 2007. După patru procese între cele două părţi, toate urmărind stabilirea dreptului de folosinţă şi de proprietate asupra spaţiilor respective, Stancu a obţinut, într-un final, evacuarea BTT.
