Florin Cîrligea este primvicepreşedinte PNL. Prosper om de afaceri, fost subprefect al judeţului, Cîrligea se află pe lista de candidaţi pentru Consiliul Judeţean Brăila. Am discutat cu domnia sa despre oportunităţile de dezvoltare ale judeţului Brăila.
- Care sunt proiectele cu care veniţi dumneavoastră în faţa brăilenilor?
- Partidul Naţional Liberal a redactat un plan detaliat de guvernare locală. El este structurat pe trei axe principale: Brăila Civilizată, Brăila pentru tineri şi Brăila activă. În axa Brăila Civizată am cuprins acţiunile pe următoarele domenii: Sănătate, Social, Infrastructură, Sport, Cultură, Administraţie. În axa Brăila pentru tineri au fost abordate problemele legate de Educaţie, Cultura şi Divertisment. În Brăila activă vorbim despre proiecte ce vizează înfiinţarea Zonei Metropolitane, proiectele în zona industrială, IT, Agricultură şi Turism. Fiecare axă are zeci de proiecte, fiecare cu sursa de finanţare, cu obiective şi paşi de urmat. Împreună cu Alexandru Dănăilă, cu Marian Căpăţână şi cu ceilalţi colegi am elaborat acest plan astfel încât să ştim exact ce avem de făcut în următorii patru ani. Unul dintre proiectele cuprinse în acest plan la care ţin foarte mult vizeză sprijinirea înfiinţării Zonei Metropolitane Brăila. E nevoie de un parteneriat între Primăria Brăila, Consiliul Judeţean şi primăriile comunelor limitrofe. Scopul este acela de a creşte mobilitatea urbană atât de necesară dezvoltării socio-economice a Brăilei. Pe de altă parte, proiectul vizează atragerea din fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană de sume foarte mari necesare realizării unui transport urban curat şi ecologic. În timpul campaniei electorale, partidele aflate în opoziţie au tendinţa să sublinieze problemele lăsate nerezolvate de putere. Şi e firesc să fie aşa. Noi, cei de la PNL, am venit cu proiecte concrete, cu soluţii. Fiindcă soluţii există. Ele înseamnă, în primul rând, fonduri europene. Cu banii gratis pe care ni-i oferă Uniunea Europeană se pot derula proiecte majore cu care se poate schimba spectaculos, în doar câţiva ani, faţa oraşului, a judeţului, se poate ridica nivelul de trai. Dar pentru asta e nevoie de o atitudine potrivită, e nevoie de dorinţă de muncă şi, în primul rând, e nevoie de profesionişti. La PNL avem o echipă de oameni capabilă să gestioneze această provocare. Ştim problemele, ştim să construim proiecte, ştim să atragem bani cu care să reparăm oraşul şi judeţul. În acest moment, Brăila este în coada listei la atragerea de fonduri europene. Putem schimba asta. De fapt, doar PNL poate schimba asta. Mai bine zis, brăilenii pot schimba asta, prin votul din 27 septembrie.
- Cât de importantă este dezvoltarea regiunii, a judeţului, pentru dezvoltarea oraşului Brăila?
- Satele Brăilei au fost uitate. Este unul dintre motivele pentru care îmi doresc un mandat de consilier judeţean. În anii ce au trecut, dar şi acum, în campania electorală, m-am aflat foarte mult în judeţ. Şi eu, dar şi Alexandru Dănăila alături de alţi colegi, am vorbit cu oamenii, cu primarii, cu candidaţii noştri. Ştiu exact problemele din judeţ. Este nevoie de investiţii serioase, e nevoie de apă, de gaze naturale, e nevoie de drumuri şi de investiţii în şcoli. Toate se pot face pe bani europeni şi cu sprijinul Consiliului Judeţean. Fără aceste lucruri, satele se vor pustii. Oraşul Brăila va absorbi o parte din forţa de muncă, însă cea mai multă va fi exportată. E nevoie aşadar, de dezvoltarea judeţului, nu numai a oraşului. Şi suntem în al doisprezecelea ceas!
Avem o şansă unică: miliardele de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană
- Fondurile europene sunt, înţeleg, o parte a soluţiei. Dar fără investitori privaţi, nu rezolvăm, cred, întreaga problemă. Există soluţii pentru atragerea de investiţii importante la Brăila?
- Investiţiile, aşa cum sugeram un pic mai devreme, se află în strânsă legătură cu infrastructura. Din păcate, Brăila nu este legată direct la nicio autostradă şi nu beneficiază nici de proximitatea unui aeroport. Putem însă compensa prin facilităţi, iar un parc industrial este, din acest punct de vedere, o prioritate. Dar un parc industrial nu înseamnă doar un teren pus la dispoziţia unor potenţiali investitori. Un parc industrial înseamnă acces la utilităţi, înseamnă facilităţi, înseamnă o întreagă infrastructură pusă la punct.
- Cum vedeţi Brăila anului 2030?
- Brăila poate recupera mult din decalajul imens faţă de oraşele din vestul ţării. Trebuie să înţelegem însă cu toţii unde suntem. Avem o şansă unică: miliardele de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Trebuie să punem mâna să scriem proiecte. Dacă nu ştim, trebuie să punem mâna să învăţăm. Şi Brăila să beneficieze de acei bani. Dacă facem asta, în zece ani, Brăila va fi ceea ce trebuie să fie: un bogat oraş european la malul Dunării. Curat, civilizat şi prosper.
(Interviu realizat de Alexandru Ionescu)
