* este vorba despre trei loturi de teren de 342 ha, 365,56, respectiv, 353,57 ha, situate pe raza teritorială a comunei Vădeni, dar aflate în administrarea CJ Brăila * acestea vor fi scoase la licitație pentru concesionarea lor pe 10 ani agricoli * consilierul PNL Alexandru Bucălău a venit cu un amendament privind concesionarea pe o durată mai scurtă, de patru ani, dar fără succes
Consilierii județeni au aprobat, recent, concesionarea pe 10 ani agricoli a trei loturi de teren din comuna Vădeni, care totalizează peste 1.000 ha. Mai exact, un teren în suprafață de 342 ha (Lot 4 - din care 33,58 ha reprezintă teren neagricol), unul de 365,56 ha (Lot 5 - din care 32,44 ha - teren neagricol) și altul de 353,57 ha (Lot 6 - din care 47,36 ha - teren neagricol), toate aflate în domeniul public al județului și administrarea Consiliului Județean Brăila, amplasate în perimetrul comunei Vădeni, județul Brăila. Deci, în total discutăm despre 1.061,13 ha. Concesiunea se va face prin aplicarea procedurii de licitație. De asemenea, durata acesteia este de 10 ani agricoli, începând cu data semnării contractului. Totuși în cele trei proiecte de hotărâri a fost prins un articol referitor la faptul că ”în cazul în care interesul local sau național o impune, la solicitarea expresă a concedentului, bunul concesionat sau parte din acesta, va fi returnat acestuia, fără nicio condiționare”.
Aceeași sursă precizează că printr-o hotărâre de Guvern din 2004, a fost aprobată trecerea suprafeței de 1.467,25 ha teren, situată în comuna Vădeni, din domeniul public al statului și din administrarea Agenției Domeniilor Statului în domeniul public al județului Brăila și administrarea CJ Brăila. Astfel, din această suprafață, se va concesiona doar 1.061,13 ha, diferența de 406,12 ha reprezentând, după cum se specifică în proiect, suprafețe de teren afectate de îmbunătățiri funciare caracteristice amenajării orezicole - canale de repartiție și desecare, diguri etc., care aparțin unei societăți comerciale cu care UAT Județ Brăila se află în litigiu (fără a se specifica numele societății); suprafețe de teren care au fost retrocedate proprietarilor particulari, conform legilor proprietății; diferențe în minus rezultate în urma măsurătorilor efectuate pentru înscrierea în cartea funciară și suprafețe de teren înscrise în Cartea Funciară, compuse din terenuri izolate, neproductive (groapa de gunoi de la Muchea, cazemate, drumuri izolate și intercalate printre terenurile proprietarilor particulari).
”Terenul agricol propus a se concesiona a constituit obiectul unui contract de concesiune, în prezent fiind liber de contract. Pentru ca, acest teren să fie pus în valoare este necesară și oportună concesionarea acestuia pentru mai mulți ani agricoli, în scopul revigorării producției de cereale și creșterii potențialului productiv al acestuia”, se mai arată în referatul de aprobare al proiectelor.
Liberalii au dorit un termen mai scurt pentru concesionare, dar fără succes
Consilierul județean PNL, Alexandru Bucălău, a criticat faptul că s-a pus problema concesionării pe 10 ani agricoli, considerând că patru ani (cât durează actualul mandat al consilierilor) ar fi suficient. Acesta a propus reducerea perioadei prin amendament, însă propunerea sa a fost respinsă la toate cele trei proiecte.
”La proiectele 16, 17 și 18 de pe ordinea de zi, dorim să depunem un amendament vizavi de durata concesiunii. Mi se pare un pic cam mult 10 ani, ținând cont că mandatul nostru este de 4 ani. Și ținând cont că proiectul de hotărâre nu prevede o indexare a redevenței pentru această perioadă. Deci eu aș propune, din partea grupului PNL ca termenul să fie de patru ani. Valabil pentru toate cele trei loturi de teren”, a declarat Bucălău.
Președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a supus amendamentul la vot la fiecare dintre cele trei proiecte, însă de fiecare dată a fost respins de majoritate. Proiectele au fost ulterior aprobate în forma inițială cu 17 voturi ”pentru”, 12 ”împotrivă” din partea opoziției, în timp ce PSD-ista Carmen Bănică nu a participat la vot în niciuna dintre aceste situații.
Precizăm că redevența anuală pentru prima suprafață de teren a fost calculată în unități cantitative (tone grâu) și a fost stabilită la 342,61 tone grâu, la cea de-a doua, discutăm despre 369,67 tone de grâu, iar la a treia suprafață de teren: 341,56 tone de grâu. În toate cazurile, redevența reprezintă nivelul minim de pornire al licitației. Contravaloarea în lei a redevenței va fi calculată trimestrial, ținându-se cont de cotația grâului la bursa din Chicago, din ziua emiterii facturii, se mai specifică în proiecte.
