A trecut mai bine de jumătate din mandatul celor aleşi în 2008 să reprezinte interesele brăilenilor în Consiliul Judeţean, la Primăria municipiului şi în Consiliul Local Municipal. Dacă despre ce au făcut sau ar fi trebuit să facă pentru brăileni, în calitate de conducători de judeţ sau municipiu sau de simpli consilieri judeţeni sau municipali, am tot scris în paginile cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei", de această dată am fost curioşi să vedem ce au fost în stare să facă pentru ei în aceşti doi ani. Mai clar, să vedem cum anume stau averile acestora, cel puţin la nivel declarativ, la jumătate de mandat.
Începem seria materialelor dedicate aleşilor locali şi averilor acestora cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Brăila. Făcând o comparaţie între ceea ce declarau aceştia la începutul mandatului şi ce apare acum în declaraţiile lor de avere, se poate vedea clar că toţi membrii CJ Brăila - numărând aici şi preşedintele CJ şi cei 2 vicepreşedinţi - trec destul de bine prin criză. Dacă în cazul unora acest lucru nu este o surpriză, ei fiind cunoscuţi oameni de afaceri sau medici de succes, context în care vom prezenta averile lor în numerele următoare, la alţii se observă clar cum intrarea în CJ le-a adus un suflu primăvăratic prin conturi, care le-a ridicat nivelul de trai. S-ar putea spune chiar că există unii consilieri care trăiesc de-a dreptul din indemnizaţia de consilier sau care zic "săru' mâna" când colegii lor, în baza unor înţelegeri prealabile, îi nominalizează în consiliul de administraţie (CA) sau adunarea generală a acţionarilor (AGA), la vreuna dintre societăţile comerciale publice.
Pe criză, averea şefului CJ a crescut constant
De departe, unul dintre cei mai bogaţi oameni din judeţ, preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, aflat la al doilea mandat, declara în 2008 că deţine 6 terenuri intravilane, 5 în municipiu şi unul la Vărsătura, 3 case şi un apartament - toate în municipiu şi bijuterii în valoare de 10.500 de euro. Tot în 2008, conform propriilor declaraţii, valoarea totală la zi a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute la SC "Bursagrirom" SA Brăila, SC "Relevant Comb" SRL Brăila, SC "Compartid SRL" Brăila, SIF 1 - Banat - Crişana, SIF 2 Moldova, SIF 3 Transilvania, SIF 4 Muntenia şi SIF 5 Oltenia, se ridica la 874.975 lei. La momentul respectiv declara că în anul fiscal 2007, din activitatea de preşedinte CJ şi din cea de educatoare a soţiei obţinuse 60.972 lei, la care se adaugau dividente de la "Bursagrirom" neridicate din anii precedenţi, în valoare de 127.666 lei.
Doi ani mai târziu se observă că şi-a îmbogăţit colecţia de terenuri şi imobile cu încă un teren şi un spaţiu comercial, obţinute în urma radierii unei societăţi. De asemenea, în cea mai recentă declaraţie de avere, Stancu consemnează că deţine 4 depozite bancare, în valoare totală de 160.000 de lei. În ceea ce priveşte acţiunile sau părţile sociale deţinute de preşedintele CJ, la "Bursagrirom" şi la cele 5 SIF-uri din ţară, valoarea totală a acestora, la zi, este de 829.495 lei.
La capitolul venituri obţinute în anul fiscal trecut, Stancu declară că, din activitatea de membru în comisia de împrumuturi a Ministerului Finanţelor Publice, din indemnizaţia de preşedinte CJ, din salariul de educatoare al soţiei şi din o parte din dividentele încasate a câştigat 180.646 lei. La asta se adaugă încă 27.666 de lei din dividente repartizate, dar neridicate.
Nici vicepreşedinţii CJ nu o duc rău
Numirea în funcţia de vicepreşedinte CJ a fost una de bun augur pentru social - democratul Florin Mija. Acesta şi-a început cariera de vice declarând că deţine un apartament donat şi două Dacii. În 2007, câştigase, în calitate de consilier municipal, de membru în AGA de la "ECO" SA Brăila, de responsabil zonal al unei companii farmaceutice şi din salariul de consilier juridic al soţiei suma de 46.776 lei. După doi ani de mandat, Mija declară că deţine acelaşi apartament, o singură Dacie şi că singura lui sursă de venit e indemnizaţia de vicepreşedinte CJ, însă, numai din aceasta, cu un an fiscal în urmă, a câştigat 48.301 lei.
Nici celălalt vicepreşedinte, PDL-ista Giana Pătraşcu, nu se poate plânge de cei doi ani de mandat în fruntea judeţului. Astfel, aceasta declara în 2008 că deţine o Dacie 1310 şi că, un an înainte, câştigase în calitate de director al cancelariei prefectului, de consilier CLM, de membru AGA la "Braicar" şi membru al comisiei de licitaţie de la DSP Brăila suma de 48.356 de lei, iar soţul, ca director al unei societăţi comerciale, alţi 8.844 lei. După doi ani dispare Dacia, vândută în programul "Rabla", şi apare un apartament, cumpărat anul acesta. În ceea ce priveşte veniturile, doar din indemnizaţia de vice CJ a câştigat în 2009, în total, 48.221 lei, la care se adaugă salariul soţului, în valoare de 10.726 lei.
Cele mai "spectaculoase" evoluţii
Democrat -liberalul Cristian Boală, intrat în CJ în 2009, declara că nu deţine absolut nimic - terenuri, locuinţe, maşini - şi că, în anul fiscal precedent, câştigase, împreună cu soţia, ca angajaţi la "Sanoterm"- suma de 9.196 lei. Întâmplător sau nu, societatea moşteneşte numele falimentarei "Sanoterm Instal", iar potrivit Registrului Comerţului, asociatul unic la "Sanoterm SRL" este Maria Gheorghiţă, în vreme ce la "Sanoterm Instal" apare viceprimarul PDL Stănel Necula. Situaţia privind bunurile imobile şi mobile se menţine şi în declaraţia din 2010, însă, la capitolul venituri, se observă o îmbunătăţire a situaţiei. Astfel, în numai câteva luni, soţia lui a reuşit să obţină un post de consultant la Prefectura Brăila, iar el a obţinut în afară de salariul de la "Sanoterm" şi indemnizaţia de consilier, încă o indemnizaţie, de această dată de membru în consiliul de administraţie de la "Braicar". Astfel, practic, în 2009, familia Boală a obţinut 12.550 de lei.
Un alt PDL-ist cu declaraţii de avere "apetisante" este Silviu Radu. În 2008 acesta declara că nu deţine nimic şi că, practic, nu a avut venituri în 2007. În 2009 declară însă că în 2008 a câştigat de la CJ dar şi în calitate de membru în CA de la "Zona Liberă" suma de 9.313 lei. În 2010, deşi în continuare nu deţine proprietăţi pe numele său, Silviu Radu a câştigat de la CJ şi de la "Zona Liberă" - unde între timp a devenit consultant economic - suma totală de 28.000 de lei, deci de trei ori mai mult decât în anul precedent.
Declaraţie cu surprize "a la Cortez"
Interesantă e şi declaraţia de avere a PNL-istului Vasile Cortez. Acesta declara în 2008 că nu deţine decât un autoturism Skoda fabricat în 2006 şi că a obţinut în anul fiscal 2007, 23.000 de lei din pensia militară. În 2010 apar însă două apartamente dobândite în 2009 şi îşi mai aduce aminte că are 630 de lei la bancă, depuşi în perioada 1998 - 2000. La capitolul venituri, surprizele se ţin lanţ, în sensul că apare soţia sa ca referent la un cabinet senatorial, mai precis la cel al senatorului Constantin Cibu, poziţie din care doamna cu pricina a încasat în perioada ianuarie 2010 - aprilie 2010 suma de 4.400 de lei. Interesant e faptul că, practic, nu am găsit pe nimeni care să ne spună dacă soţia lui Cortez a trecut vreodată pe la cabinetul parlamentar cu pricina, aflat la momentul respectiv în sediul Prefecturii Brăila sau ce fel de activitate a desfăşurat ea în calitate de referent. Oricum, din pensia militară, din salariul de referent al soţiei şi din indemnizaţia de consilier judeţean Cortez a câştigat 34.457 lei.
PSD-istului Mircea Florin i-a priit CJ-ul
O evoluţie constantă se remarcă şi în averea social - democratului Florin Mircea. În 2008 acesta declara că nu deţine absolut nimic pe numele său şi că, în 2007, câştigase împreună cu soţia, el în calitate de şef cabinet senatorial, iar ea de consultant de management la o asociaţie, suma de 20.882 de lei. În 2009 apare un autoturism "Matiz" şi este numit director la "Zona Liberă", aşadar venitul familiei Mircea urcă la aproximativ 60.000 lei. La începutul lui 2010 declară că s-a îndatorat la CJ, probabil pentru un apartament pe Ordonanţa 19, cu suma de 131.555 lei, sumă pe care ar trebui să o achite până în 2024. Conform celei mai recente declaraţii, din salariul de director la "Zona Liberă", din indemnizaţia de consilier judeţean şi din salariul soţiei a câştigat în 2009 suma de 90.348 lei.
Indemnizaţia de consilier e pentru unii singura sursă de venit
Cei doi conservatori din CJ Brăila au nişte declaraţii de avere "simpatice". Astfel, Eugen Moise declara în 2008 că deţine un teren agricol la Şiliştea şi unul la Movila Miresii, ambele moştenite, o casă în Brăila, un autoturism "Alfa Romeo", un tractor şi alte maşini agricole, că are 2 credite scadente în 2011, în valoare totală de 20.000 de lei şi că, în 2007, împreună cu soţia, din salariul acesteia, din închirierea unui autoturism şi dintr-o arendă, a obţinut un venit total de 34.400 lei. În 2010 dispar utilajele agricole din declaraţia de avere, îşi achită probabil şi creditele anticipat, deoarece nu mai apar în declaraţie, şi analizând capitolul venituri, se pare că Moise trăieşte din indemnizaţia de consilier - pe care, de altfel, uită să o declare, din cei 200 de lei realizaţi din "activităţi agricole" şi din salariul soţiei, care a câştigat 11.000 de lei.
Colega sa de partid, Elena Pop, are, aparent, mai multe datorii decât venituri. La începutul lui 2009 aceasta declara că nu deţine absolut nimic, dar că e datoare la o bancă 28.000 de lei şi că, în urmă cu un an, împreună cu soţul, ca directori la o firmă şi din activitatea de agent de asigurări prestată de ea, a obţinut suma de 28.736 lei. În 2010, în declaraţia de avere a consilierei Pop apare un credit mai mare, de 150.000 de lei, scandent în 2022. De asemenea, conform propriei declaraţii, în 2009, singura ei sursă de venit a fost indemnizaţia de consilier judeţean, în valoare totală de 10.338 de lei, şi salariul de angajat la "Tracon" de astă dată al soţului, în valoare de 11.200 de lei.
Citiţi în ediţiile viitoare ale cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei" detalii interesante despre evoluţia averilor aleşilor locali.
