• într-un dosar de proxenetism, inculpatul Viorel C. (n.r – nume postat pe site-ul instanței) a fost condamnat, recent, la pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni, cu suspendare sub supraveghere • în motivarea anonimizată transmisă de Judecătoria Brăila se arată că bărbatul și femeia care a ajuns ”la produs” în Spania și Irlanda au avut o relație de concubinaj timp de câțiva ani, numai că bărbatul încasa bani de la concubina care practica prostituția • fratele și mama inculpatului au afirmat că acesta a vândut 40 de ovine și a obținut bani, dar adevărul s-a dovedit a fi altul • în fața instanței, inculpatul a avut o atitudine oscilantă, dar s-a stabilit că banii încasați de acesta proveneau din practicarea prostituției de către femeie și erau transferați din Irlanda în România prin sistemele Western Union și Money Gram • din mijloacele de probă administrate în această cauză a reieșit că inculpatul a primit în total suma de 8.232 GPB (lire sterline) și 60.030 de euro, sume ce proveneau din practicarea prostituției de către concubină
Proxenet condamnat la o pedeapsă cu închisoarea. Acesta a primit aproape trei ani de închisoare, însă cu suspendare, el fiind acuzat că a încasat importante sume de bani de pe urma concubinei care practica prostituția peste hotare. În motivarea anonimizată a instanței se arată că familia inculpatului, respectiv mama și fratele, au spus că bărbatul ar fi obținut bani din vânzarea unor ovine și din închirierea unui apartament, ba chiar că bărbatul ar fi lucrat ca spălător de vase. Numai că, după cum arată anchetatorii, inculpatul Viorel C. (n.r. - nume postat pe site-ul instanței) a obținut foloase materiale în cuantum de 60.000 euro și 8.232 GBP (liră sterlină) de pe urma practicării prostituției în folosul său de către partea vătămată, pe teritoriul Spaniei și Irlandei, iar din banii procurați a achiziționat bunuri mobile și imobile, deși nu a avut surse legale de venituri.
După cum se arată în motivarea Judecătoriei Brăila, care a dat sentința la jumătatea lunii octombrie, prin rechizitoriul din data de 5 aprilie 2023 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Viorel C. pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism. Analizând actele și lucrările dosarului, magistrații instanței au stabilit că, începând cu anul 2013, inculpatul și persoana vătămată au întreținut o relație de concubinaj, până în 2018, când relația a luat sfârșit. Pe parcursul acestei perioade, persoana vătămată a practicat prostituția, inițial în Spania, pentru o perioadă scurtă de timp, iar ulterior în Irlanda. Despre această activitate inculpatul avea cunoștință, așa cum a rezultat din declarațiile celor doi, deși inculpatul, inițial, a avut o atitudine oscilantă, în sensul că nu a recunoscut că ar ști despre această împrejurare.
Pentru dovedirea situației de fapt reținute prin rechizitoriu au fost menționate mai multe mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale. Prin încheierea din camera de consiliu din data de 12 septembrie 2023, judecătorul din cadrul Judecătoriei Brăila a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății. ”Banii proveniți din practicarea prostituției de către numita Y erau transferați din Irlanda în România prin sistemele Western Union și Money Gram, pe numele inculpatului, al părinților și fratelui acestuia , aceștia din urmă predând sumele de bani transferate, în final, inculpatului. Din mijloacele de probă administrate în această cauză a reieșit că inculpatul a primit în total suma de 8.232 GPB și 60.030 euro, sume ce proveneau din practicarea prostituției de către concubină. Instanța nu reține apărarea inculpatului, referitoare la faptul că parte din banii încasați proveneau din subînchirierea casei în care locuia femeia, întrucât mijloacele de probă nu susțin această ipoteză. S-a stabilit că au existat martori care susțineau că parte din banii primiți au provenit din subînchirierea acestei case, însă instanța a apreciat că nu pot fi reținute în stabilirea situației de fapt, întrucât sub profund subiective, aspectele fiind cunoscute direct de la inculpat. Mai mult, din mijloacele de probă nu a rezultat că inculpatul să fi practicat vreao activitate pentru a avea posibilitatea de a achita chiria în avans, așa cum s-a susținut”, se arată în motivarea instanței.
Declarații nesincere ale martorilor. Proxenetul, prezentat ca vânzător de ovine
Instanța a arătat că declarațiile unor martori audiați în cauză sunt nesincere cu privire la circuitul banilor. Deși în cursul urmăririi penale cei doi, respectiv mama și fratele după cum arată anchetatorii, au afirmat că banii transferați erau păstrați de mama inculpatului la domiciliul acesteia, fiind predați inculpatului și persoanei vătămate, ulterior, în fața instanței, cei doi și-au schimbat declarațiile. Aceștia au arătat că o parte din banii ridicați erau depuși la bancă, în contul persoanei vătămate, asta pentru a susține apărarea inculpatului.
Potrivit judecătorilor, în declarația dată inițial, inculpatul nu a arătat că circuitul banilor ar fi fost cel arătat anterior, în sensul că o parte din bani ar fi ajuns în contul concubinei.
În plus, martorii audiați au adăugat elemente noi în declarațiile date în fața instanței. Potrivit magistraților, fratele inculpatului a arătat că: ”acesta din urmă are bani, deoarece a vândut aproximativ 40 de oi, deși acest aspect nu fusese precizat inițial”.
La rândul său, mama inculpatului a arătat în primă fază că nu știa ce activități desfășura inculpatul în străinătate, dar primea bani de la acesta și de la persoana vătămată, bani ce erau strânși pentru achiziționarea unui apartament. Ulterior, în fața instanței a arătat că are cunoștință despre faptul că inculpatul câștiga bani din subînchirierea unei case.
”În același sens, al nesincerității declarațiilor celor doi martori, date în fața instanței, se reține faptul că nici măcar inculpatul nu a precizat inițial că ar fi strâns bani pentru apartament din vânzarea unor animale, respectiv oi. De asemenea, inițial nu a precizat că, pe lângă subînchirirea casei, ar fi muncit ca spălător de vase, așa cum a precizat mama sa în declarația dată în fața instanței.
Din capturile de ecran ale convorbirilor dintre inculpat și partea vătămată reiese că inculpatul nu avea economiiile sale din care cei doi se întrețineau și că motivul principal care conducea la neînțelegeri între cei doi era determinat de faptul că persoana vătămată nu îi trimitea inculpatului bani și faptul că ”nu se interesează dacă are ce mânca și dacă are bani de țigări”, au mai stabilit magistrații.
În motivarea transmisă, instanța arată că în cauză, dincolo de orice dubiu, există infracțiunea de proxenetism și este săvârșită de către inculpat, sub modalitatea primirii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către concubina sa. În final, inculpatul a recunoscut elementul material, nefiind însă de acord cu suma stabilită de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.
În drept, arată magistrații, fapta inculpatului care, în perioada ianuarie 2013 - mai 2018, a obținut foloase materiale în cuantum de 8.232 GPG și 60.030 euro, de pe urma practicării prostituției în folosul său de către partea vătămată, pe teritoriul Spaniei și Irlandei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 Cod Penal.
Inculpatul a cerut achitarea
Potrivit motivării Judecătoriei Brăila, inculpatul, prin apărător ales, a formulat concluzii de achitare, motivat de faptul că el și persoana vătămată au avut o relație de concubinaj, situație asimilată căsătoriei. Instanța a respins însă solicitarea de achitare a inculpatului, ca neîntemeiată. ”În ceea ce privește circumstanțele reale, instanța reține că inculpatul a obținut pe parcursul a aproximativ 6 ani foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată. Astfel, un prim argument care atribuie o gravitate ridicată a faptei este perioada lungă de timp în care inculpatul a săvârșit această faptă. Motivul săvârșirii faptei este reprezentat de obținerea de foloase materiale (bani)”, au mai stabilit magistrații.
Chiar dacă inculpatul este o persoană caracterizată favorabil prin înscrisurile de la dosar, se arată în motivare, acest lucru nu afectează răspunderea penală aferentă infracțiunii săvârșite.
Instanța dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, plus interzicerea unor drepturi. S-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Se arată că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 70.000 euro, reprezentând daune materiale, iar instanța a menținut măsura sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența sumei menționate.
Sentința în acest dosar nu este definitivă, iar inculpatul Viorel C. și partea vătămată au formulat apel, în cauză dosarul fiind pe rolul Curții de Apel Galați.
