Terenurile din Piaţa Concordia dispar cu o viteză uimitoare din sectorul public ajungând, rând pe rând, în proprietatea privată. Ultima pierdere a avut loc chiar la finele anului trecut, când instanţa brăileană a fost de acord cu solicitarea unui revendicator să i se restituie în natură un teren din piaţă. Este vorba despre o suprafaţă de 390 mp, situată în prelungirea celor deja retrocedate spre strada Griviţa, pe care sunt însă construite module comerciale. Iniţial, revendicatorul ceruse doar o despăgubire bănească, ba chiar fusese emisă şi o dispoziţie a primarului în acest sens, ca răspuns la notificarea formulată de fostul proprietar. În mod misterios, în ecuaţie apare şi o a doua notificare, pentru aceeaşi bucată de teren. La fel de misterios a şi dispărut. Încurajat probabil de uşurinţa cu care municipalitatea pierdea în instanţă lot după lot, dar şi de largheţea cu care împarte terenurile din piaţă, revendicatorul s-a răzgândit solicitând, evident, restituirea în natură. N-a mai contat pentru nimeni că pe terenul respectiv există nişte construcţii autorizate, realizate, evident, cu bani publici. Aşa încât în noiembrie 2009, Tribunalul Brăila a dat câştig de cauză fostului proprietar, căruia îi deschide calea către reîntregirea dreptului de proprietate. În cursul zilei de ieri, primarul Aurel Simionescu a anunţat că Primăria va ataca decizia instanţei brăilene prin iniţierea procedurii de apel la Instanţa Superioară la Galaţi. Între timp, alarmată de decizia luată de Tribunalul Brăila, Direcţia Pieţelor a făcut cerere de intervenţie în dosar.
O bucată de teren, două solicitări de despăgubire
Municipalitatea a mai pierdut o bucată din Piaţa Concordia. Este vorba despre un teren de 390 mp situat în continuarea sectorului de legume-fructe şi a parcelelor deja retrocedate, ajunse ulterior în proprietatea lui Simion Cloşcă. Mai precis, este un teren pe care sunt amplasate chioşcurile alimentare situate pe strada Griviţa colţ cu Ghioceilor. Tribunalul Brăila a decis în noiembrie anul trecut că se impune restituirea în natură a parcelei, aşa cum a solicitat revendicatorul, Georgeta Diacon. Femeia şi-a fundamentat acţiunea pe baza legii speciale, Legea 10/2001 şi a susţinut în faţa instanţei că este moştenitor al terenului în suprafaţă de 390 mp ce a aparţinut mamei sale Hristea Maria. De asemenea, a acuzat Primăria că, din 1985, deţine fără drept terenul pe care i l-a luat abuziv mamei sale în urma unei exproprieri făcute în 1995. Problema a fost că, pentru acelaşi lot de teren, Primăria primise deja o notificare din partea Elisabetei Berlic, care a prezentat drept dovadă indirectă a proprietăţii asupra lotului o copie a unui decret de expropriere în anexa căruia apărea la poziţia 424 numele "Petre Nicolof, autorul Elisabetei Berlic", după cum se menţionează în motivarea deciziei Tribunalului Brăila. Ca răspuns, Primăria emite o decizie în 2006 prin care propune despăgubirea notificatorului. Şi nu mică a fost mirarea celor de la Primărie când au primit o a doua notificare pe aceeaşi bucată de teren, însă din partea Georgetei Diacon, care a prezentat şi un act de vânzare-cumpărare a terenului. În această situaţie a fost anulată imediat decizia de despăgubire emisă în 2006 pe numele Berlic. În mod automat, în dosarul 744/113/2008, Berlic a contestat în instanţă anularea. Ulterior, acest dosar a fost conexat dosarului iniţiat de Diacon, fiind consemnată o încheiere din iulie 2008 privind renunţarea la judecată. Odată încheiat acest capitol, în decembrie 2008 Primăria emite o nouă decizie de despăgubire, de această dată pe numele Georgetei Diacon numai că, între timp, aceasta s-a răzgândit şi a atacat actul respectiv solicitând restituirea în natură a terenului de 390 mp din piaţă. Într-un final, această cerere i-a fost aprobată, mai precis în noiembrie 2009, Tribunalul Brăila a hotărât anularea deciziei de despăgubire emise în 2008 de Primărie pe numele Diacon şi dispune restituirea în natură a terenului.
Acesta este un teren liber de sarcini în viziunea instanţei brăilene
Terenul este ocupat de construcţii uşoare, aşadar uşor de demolat
Un alt aspect interesant al problemei apare chiar în motivarea instanţei atunci când discută despre oportunitatea restituirii în natură a terenului. Instanţa a reţinut că terenul este ocupat doar parţial de module comerciale, fiind vorba despre o suprafaţă construită de 221 mp. În cauză a fost cerut şi punctul de vedere al unui expert care a analizat construcţiile realizate pe terenul în litigiu, concluzia fiind aceea că este vorba despre construcţii uşoare, ce pot fi demolate fără probleme datorită sistemului simplu de asamblare. Cu alte cuvinte, a deschis larg uşa spre ideea că se poate preda fără probleme un teren LIBER DE SARCINI spre deosebire de cazurile anterioare de restituiri în natură, unde suprafeţele sunt ocupate de construcţii absolut necesare pentru desfăşurarea activităţii de piaţă. "Doar o calificare strict tehnică a permis expertului (...) să aprecieze asupra caracterului provizoriu al acestor module comerciale. În opinia noastră, analiza asupra acestor construcţii trebuia să fie mai amplă, în sensul că instanţa trebuia să aprecieze în funcţie de criteriul funcţionalităţii acestora, dar şi al contextului pentru care au fost edificate. Din punct de vedere tehnic toate amenajările existente pe teren se încadrează în categoria construcţiilor în accepţiunea legii chiar şi utilităţile fiind autorizate şi avizate corespunzător în perioada 1995 - 1998 (perioada în care au fost construite spaţiile comerciale amplasate pe terenul de 390 mp - n.r.)", se arată în apelul formulat de municipalitate urmare a deciziei instanţei de restituire în natură a terenului.
"Am avertizat încă din 2006 că vom pierde toate terenurile până la strada Griviţa"
Contactată de reporterii "Obiectiv", conducerea DAPT Brăila s-a arătat nemulţumită de modul în care au evoluat lucrurile în litigiile de până acum având ca subiect Piaţa Concordia. "Am avertizat încă din 2006 când s-a pus problema retrocedării în natură a celor 988 mp din Piaţa Concordiei, că dacă se va creea acest precedent periculos, vom pierde rând pe rând toate terenurile din piaţă până la strada Griviţa. Faptul că instanţa a dat câştig de cauză unui nou revendicator este o dovadă în plus că am avut dreptate. Acele module au fost făcute cu bani publici în 1995 şi 1998, există autorizaţii de construire, inclusiv pentru utilităţi şi mă aşteptam ca Direcţia Juridică a Primăriei, condusă de Angelica Pamfil, să nu lase să-i scape acest aspect deosebit de important. De asemenea, coroborat cu informaţiile care au venit de la comercianţii din Piaţa Concordia care erau «liniştiţi» de binevoitori să nu se mai agite că şi terenul de sub ei va ajunge la cine trebuie, m-a determinat să solicit intervenţia în procesul ce va urma în fază de apel la Galaţi", ne-a declarat Simona Drăghincescu, directorul DAPT Brăila. Astfel, în data de 15 ianuarie, DAPT solicită Curţii de Apel Galaţi aprobarea cererii de intervenţie în interesul apelantei, adică a Primăriei Brăila.
Dacă se va pierde procesul şi la Curtea de Apel Galaţi şi se va ajunge la retrocedarea în natură a celor 390 mp, DAPT va mai avea în administraţie mai puţin de 3.000 mp comparativ cu cei aproximativ 4.300 mp cât a avut înainte de revendicările în instanţă. Până acum DAPT a pierdut pe rând un lot de 988 mp, urmat de un al doilea de 151 mp, iar al treilea a fost cel recent predat revendicatorului, având o suprafaţă de 235 mp. Aşadar, rezultă un total de 1.374 mp şterşi din lista bunurilor publice administrate de DAPT.
Stoparea tăvălugului retrocedărilor în natură, o luptă cu morile de vânt ale justiţiei
Amploarea pe care a luat-o avalanşa retrocedărilor din Piaţa Concordia apasă din ce în ce mai tare pe umerii Primăriei Brăila. Vizibil iritat de toată tevatura cu aer mafiotic iscată pe marginea acestei probleme şi de informaţiile incomode apărute în paginile ziarului nostru, primarul oraşului, Aurel Simionescu, prin afirmaţiile făcute ieri, în timpul unei conferinţe de presă, a lăsat să se înţeleagă că încercarea municipalităţii de a stopa tăvălugul retrocedărilor în natură venite pe Legea 10 este, practic, o luptă cu morile de vânt, deoarece, spune edilul-şef, "ceea ce este moral pentru noi, este o chestiune, iar ceea ce avem ca executare, din punct de vedere al Instanţei, este altceva". Altfel spus: "Nu există o formulă în timpul de faţă şi nici nu va există probabil, prin care să ne dăm cu părerea, din punct de vedere instituţional, asupra unor hotărâri de instanţă care sunt irevocabile (...) Ca orice indivizi şi ca orice instituţie, şi noi trebuie să ne supunem legii (...) Vom uza de toate căile care sunt legale, dar, încă o dată, hotărârea de Instanţă este una care ne obligă la un anumit demers, pe care noi trebuie să-l ducem la îndeplinire, cu toate supărările, cu toate nemulţumirile pe care le produc aceste demersuri". Simionescu a explicat că, la ora actuală, executivul Primăriei se află într-o situaţie "extrem de delicată". Motivul? Îl vom transcrie mot-a-mot, exact cum apare în declaraţia edilului-şef: "Pe de o parte există, după cum aţi văzut, o presiune media în legătură cu cine a cumpărat, ce a cumpărat, de ce i s-a dat, cum i s-a dat şi aşa mai departe, iar pe de altă parte, există presiuni legale în legătură cu modul... sau de ce n-am pus în aplicare o hotărâre definitivă şi irevocabilă la timpul la care trebuia să fie pusă şi cu solicitarea de despăgubire". În final, Simionescu a explicat că în momentul de faţă există, în legătură cu piaţa, trei speţe care se află în judecată. "Este o solicitare de anulare a dispoziţiei primarului din 2006 (Constantin Cibu, primar la acea dată - n.r.), cea legată de prima retrocedare, există o solicitare de anulare a deciziei justiţiei de punere în posesie pentru ultima (235 mp - n.r.) şi există, pe rolul Curţii de Apel de la Galaţi, recursul nostru la ultima solicitare de restituire în natură (cea formulată de Georgeta Diacon - n.r.). Dispoziţia a fost de acordare de despăgubiri, persoana respectivă a contestat, Tribunalul Brăila a dat câştig de cauză şi a spus că se va da în natură, am făcut recurs care se află în momentul de faţă în Curtea de Apel de la Galaţi. Deci, sunt trei speţe care converg spre aceeaşi formulă, respectiv restituirea în natură a unor bucăţi de teren care se află în Piaţa Concordiei", a încheiat edilul-şef.
Notarul Vasile Varga i-a ridicat în slăvi pe juriştii Primăriei implicaţi în dosarul "Concordia"
Notarul Vasile Varga sare-n apărarea lui Iorga Stoian
Cazul "Concordia" a fost şi subiectul unei discuţii iniţiate în cadrul şedinţei CLM Brăila de ieri, de către primarul Aurel Simionescu. Acesta a ţinut să le explice şi consilierilor municipali acelaşi lucru pe care l-a explicat şi ziariştilor cu câteva ore mai devreme, în special faptul că, în acest moment, se judecă la Galaţi recursul făcut de Primărie la decizia instanţei brăilene de acordare în natură a ultimei bucăţi de 390 de mp din "Concordia" solicitate spre retrocedare.
Singurul consilier municipal care a considerat că este cazul să ceară nişte lămuriri primarului a fost liberalul Vasile Varga, cel la notariatul căruia s-au autentificat acte în cazul retrocedărilor din Piaţa Concordia, inclusiv contractele de vânzare-cumpărare, intervenite ulterior între proprietari şi Simion Cloşcă. Tocmai Varga i-a reproşat lui Simionescu că "apleacă urechea" la ceea ce debitează unii care au ajuns "jurişti peste noapte", făcând "dreptul la Facultatea de Zootehnie": "Mă nemulţumeşte puţin faptul că aţi povestit acum despre chestiunile pe care le veţi face la instanţă. La presiunea unei persoane, toată ziua apare în presă numai problema pieţei «Concordia». Dvs., în calitate de primar, vă rog să nu vă supăraţi, ar fi trebuit să le daţi celor de la presă o explicaţie pertinentă. Aţi fost dezinformat cu privire la aplicarea atât a Legii 10, cât şi a Legii 12 şi a dreptului comun. Toţi s-au făcut peste noapte jurişti la Facultatea de Zootehnie. Dvs. puteţi contracta o societate de avocatură, să nu mai aplecaţi urechea la nimeni, şi să înţelegeţi cu propriile dvs. simţuri ce e cu toate astea".
Varga a mai insistat şi pe faptul că municipalitatea ar trebui să dovedească cu acte că platforma betonată şi copertina de la piaţa de legume-fructe sunt cu adevărat ale CLM, ca să nu se mai işte atâtea discuţii. "Discuţiile" se referă probabil la faptul că, la acest moment, Cloşcă foloseşte toate aceste bunuri publice, GRATIS. "Nu ne-aţi răspuns niciodată a cui e copertina aia, a cui sunt stâlpii şi plaforma. Eu ştiu că naşul copilului meu, Gigi Fronea, Dumnezeu să îl ierte, de la «TC IND» a turnat-o într-o noapte. E a dvs.? Aveţi documente? Să ştie toată lumea", a spus Varga.
Totodată, el a sărit în apărarea secretarului general al municipiului, Iorga Stoian, căruia primarul i-a solicitat demisia dacă nu rezolvă această situaţie, alături de cea a directorului juridic din Primărie. De altfel, Iorga Stoian se pare că a şi întocmit o demisie, apoi a intrat în concediu, iar acum, deşi a revenit, nu se mai ştie în ce ape se scaldă. Surse din cadrul Primăriei susţin însă că secretarul municipiului şi-ar pregăti dosarul de pensionare. "Mai este chestiunea d-lui secretar Iorga, care probabil va pleca din CLM, dar nu pentru că va fi exclus sau i se va desface contractul de muncă. Eu îl cunosc pe Iorga de 20 de ani şi nu mi se pare corect să fie terfelit aşa în presă, de parcă s-ar face vinovat de ce s-a întâmplat în piaţă. Vrem să ştim şi noi care e situaţia cu dl Iorga şi cu cealaltă directoare (Angelica Pamfil - n.n). Domnul Iorga e în apogeul carierei, nu se poate să plece pe uşa din dos. E un jurist de marcă. Nu a făcut nicio ilegalitate în viaţa lui, a găsit soluţii pertinente totdeauna. Nu poate să fie terfelit aşa dl. Iorga, pe incompetenţe. Deci rugămintea mea e să găsiţi totuşi pe cineva care să vă sfătuiască din punct de vedere juridic, să analizaţi toate actele care s-au succedat şi să veniţi să ne spuneţi ale cui sunt obiectivele din piaţă, dacă le aveţi pe inventar sau nu. Îl aveţi pe Anghelescu (directorul economic al Primăriei - n.r.), e eminenţa cenuşie, poate să vă dea soluţii. Ceva trebuie făcut odată", a mai adăugat Vasile Varga, care, după cum se vede, bagă mâna-n foc pentru Iorga şi Pamfil. Într-adevăr, Varga are dreptate dintr-un punct de vedere: aşa cum se mişcă treburile-n primărie, Aurel Simionescu ar face bine dacă ar cere sprijinul şi părerea unor avocaţi pledanţi, măcar acum în ceasul al 12-lea, când încă se mai poate face ceva. Asta deoarece, el şi nu Varga, Pamfil sau Iorga, va răspunde în faţa brăilenilor - comercianţi sau consumatori -, cu privire la modul cum a apărat Piaţa Concordia şi bunurile publice de mafia retrocedărilor. Vom reveni.
