• construit la începutul secolului XX, de boierul Filip Orezeanu, mare proprietar de moșii, conacul a fost ocupat de ruși, confiscat apoi de autoritățile comuniste și transformat în SMA • după 1990, hoții de fier vechi și de cărămidă au transformat monumentul istoric de o rară frumusețe în ruine • „Trist este faptul că un monument istoric de o asemenea frumusețe a rezistat la cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990, care nu i-au produs degradări majore, dar a căzut victimă nepăsării și distrugerilor cauzate de oamenii locului”, constată, cu părere de rău, muzeograful arheolog Viorel Stoian, șeful Secției Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”
Încadrat în Lista Monumentelor Istorice ale României (Cod LMI: BR-II-m-B-02138), vechiul conac - sau mai bine zis, ceea ce a mai rămas din el - se află amplasat la mai puțin de un kilometru de stația CFR Traian.
„Lângă comuna brăileană Traian, se pot vedea și astăzi ruinele unui conac boieresc renumit în perioada interbelică. Toate personalitățile României din acele vremuri veneau la Conacul Orezeanu, să participe la partide de vânătoare, serate, baluri și alte petreceri. Familia boierului Orezeanu i-a avut ca invitați aici, printre alte nume sonore, pe fostul ministru de externe Nicolae Titulescu și pe fostul prim-ministru Armand Călinescu”, precizează muzeograful arheolog Viorel Stoian, șeful Secției Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”.
Potrivit sursei citate, conacul de la Traian a fost construit la începutul secolului XX, în preajma anului 1908, de moșierul Filip Orezeanu, care avea moșii în mai multe județe ale României, inclusiv la Brăila. Clădirea ieșea în evidență prin stilul arhitectonic impresionant și prin decorațiunile ceramice de pe zidurile exterioare, având destinația de casă de vacanță a familiei Orezeanu. Camerele spațioase ale conacului aveau sobe de porțelan și mobilier de lux, iar în grajdurile boierești erau cai de rasă pentru plimbările membrilor familiei dar și ale oaspeților. Vara, oaspeții sosiți la Conacul Orezeanu de la Traian se puteau răcori într-o piscină de dimensiuni generoase. Tot aici, exista o cramă amenajată într-o movilă de pământ și un pavilion din fier forjat unde se puteau purta discuții, la o cafea sau un pahar de vin nobil. Curtea conacului boieresc, care se întindea pe 4 hectare, arăta mai degrabă a grădină englezească, cu fântână arteziană și specii de plante exotice aranjate impecabil în jardiniere de piatră în formă de lalele, după moda apuseană.
„Declinul a început atunci când conacul a fost sechestrat de armata rusă, care și-a amenajat aici un punct strategic de observație, dată fiind apropierea de calea ferată. În acele vremuri, familia Orezeanu și-a luat tot ce era mai ușor de transportat și a fugit în străinătate. Asta după ce, timp de aproape un secol, lângă calea ferată Brăila - Făurei, călătorii au putut admira un frumos conac boieresc, înfloritor până în anul 1945. Conacul a început să decadă după naționalizare și s-a degradat treptat până la distrugerea, aproape completă, din zilele noastre”, precizează Viorel Stoian.
După ce a fost confiscat de comuniști („expropriere”), Conacul Orezeanu a devenit sediul unei Stațiuni de Mașini Agricole (SMA) iar după 1989 a fost preluat de SC Agromec SA, urmașa SMA-ului de la Traian. Cam tot atunci, în anul 1992, un urmaș al boierului Orezeanu, Ion Cristescu Orezeanu, stabilit în Elveția, a revendicat conacul și 170 de hectare din zona comunei Traian. După decesul acestuia, au apărut mai mulți moștenitori care au revendicat în continuare conacul și terenurile. Retrocedat într-un târziu, dar fără anexe și fără cele câteva sute de hectare pe care le revendicaseră urmașii marelui proprietar Orezeanu, conacul de la Traian a fost abandonat. Astfel, procesul de degradare s-a accentuat.
„În prezent, doar câteva ziduri mai stau în picioare, în rest totul a fost distrus de hoții de cărămidă și de fier vechi. Grajdurile nu mai sunt, crama nu mai există, jardinierele de piatră au fost sparte, chioșcul din fier forjat a fost vandalizat primul, hoții profitând de faptul că proprietatea nu a fost păzită. Furturile și un incendiu devastator au distrus clădirea. Din farmecul de odinioară al conacului, se mai pot observa doar câteva vitralii ale unor ferestre cu geamuri de cristal, un îngeraș sculptat pe unul dintre pereți și treptele de marmură”, constată, cu părere de rău, șeful Secției Istorie Modernă și Contemporană a muzeului brăilean.
În colțul estic al clădirii-monument istoric, mai există încă, deteriorat iremediabil, un masiv turn cu ceas, iar expresivitatea fațadelor poartă încă accentele unor elemente decorative specifice stilului românesc interbelic. Locuința-conac de la Traian s-a remarcat prin bogate decorații arhitecturale, tavane pictate, panouri pictate, ancadramente interioare, șemineu, pardoseli cu parchet, mozaic, gresie și placaje cu faianță tratate cu peisaje reprezentând ipostaze ale vieții de baltă.
„Trist este faptul că un monument istoric de o asemenea frumusețe a rezistat la cutremurele din anii 1940, 1977, 1986 și 1990, care nu i-au produs degradări majore, dar a căzut victimă nepăsării și distrugerilor cauzate de oamenii locului”, a mai spus sursa citată.
Conacul Orezeanu a fost desemnat, recent, drept „Monumentul lunii noiembrie” la Muzeul Brăilei „Carol I”.
