Mergi la conţinutul principal
Administrația Chiriac și turismul brăilean

Conacele Brăilei

* consilierii județeni au aprobat, recent, un studiu de fundamentare care vizează conacele din Județul Brăila ce ar mai avea o șansă să fie restaurate și introduse ulterior într-un traseu turistic * potrivit președintelui CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, acesta este un prim pas dintr-un proiect mai amplu privind încercarea de a promova monumentele istorice ale județului nostru și de a atrage turiști * societatea care a realizat acest studiu a identificat 16 conace din Județul Brăila (două dintre ele situate în mediul urban) care încă ar putea fi restaurate și utilizate ulterior ca atracții turistice * șeful CJ a ținut să precizeze că planul principal este de a obține fonduri europene pentru acest deziderat

 

Minunății arhitecturale care au ajuns în stadiu de ruină, fostele conace boierești din județul Brăila au intrat, recent, în atenția Consiliului Județean, care încearcă să obțină fonduri europene pentru a le reabilita și a le transforma în viitoare atracții turistice. Proiectul este unul mai amplu și de durată, a explicat președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, însă momentan s-a făcut un prim pas în acest sens. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare din 28 aprilie, consilierii județeni au aprobat un studiu de fundamentare privind punerea în valoare a patrimoniului construit și introducerea în circuitul turistic a unui ”traseu al conacelor brăilene”. Pe scurt, la cererea Consiliului, o firmă a realizat un studiu pentru a vedea câte dintre conacele existente în Județul Brăila mai au o șansă să fie salvate și dacă se pretează să intre în acest proiect turistic în viitor.

Ei bine, studiul de fundamentare a identificat și demonstrat că se pot restaura și refuncționaliza 16 obiective, vechi conace din Județul Brăila, pentru turism. Urmează ca proprietarii să întocmească proiectele necesare, să obțină avizele și autorizațiile legale și să realizeze lucrările de execuție aferente pentru a putea introduce obiectivele în acest eventual circuit turistic. Studiul are în total 227 de pagini și a fost întocmit de SC Total Business Land SRL, potrivit documentației aprobate de consilierii județeni.

”Necesitatea și oportunitatea proiectului constă în identificarea și punerea în valoare a patrimoniului construit reprezentat de vechi conace brăilene ca viitoare obiective turistice ale Județului Brăila. Creșterea atractivității turistice, culturale și investiționale a județului prin introducerea conacelor din județ în cadrul unor circuite turistice și culturale. Sporirea gradului de accesibilitate ale publicului la valorile culturale ale Județului Brăila”, se arată în raportul proiectului.

De precizat că președintele CJ Brăila a afirmat că principala sursă de finanțare pentru restaurarea conacelor o reprezintă fondurile europene. De asemenea, în studiul de fundamentare se precizează că 103,5 milioane euro sunt prevăzute pentru rute cultural turistice în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sugerându-se astfel că și aceasta ar putea fi o variantă de finanțare a unui asemenea proiect.

 

Care sunt cele 16 conace ale Brăilei

În cadrul acestui studiu au fost identificate următoarele 16 foste case boierești care mai au o șansă să fie reabilitate la nivelul județul nostru: Conacul Chiscani-Vărsătura, Conacul Știrbey (Berteștii de Jos), Moșia Grossești (Viziru), Ansamblul Conților de Roma (Viziru), Conacul Lișcoteanca și Conacul Panos (Însurăței), Conacul Petre Cavadia (Dudești), Conacul Cavadia (Zăvoaia), Casa Costache Drugănescu (Ianca), Conacul Orezeanu (Traian), Conacul Șuțu (Șuțești), Conacul Gulianca (Salcia Tudor), Conacul Sihleanu (Scorțaru-Nou), Conacul Gurguieți (Gurguieți), Conacul Siliștea (Siliștea) și Conacul Oțeleanu (Vădeni).

Practic, dintre toate cele 16 obiective, 14 sunt situate în mediul rural și două în mediul urban.

”Ca delimitări în timp, structurile analizate se încadrează perioadei secolului al XIX-lea - prima jumătate a secolului al XX-lea”, se precizează în cadrul studiului.

Acest proiect analizează, printre altele, soluții similiare ce au fost puse în operă la nivel național, cu exemple concrete unde anumite județe au realizat astfel de trasee turistice, folosindu-se de conacele existente pe teritoriul lor. De asemenea, identifică și prezintă modul în care a evoluat călătoria în județul Brăila, obiceiuri ale vremii, feluri culinare la modă în perioada când aceste conace erau locuite de primii lor proprietari, totul pentru ca autoritatea locală să aibă un prim scenariu despre elementele ce ar putea fi scoase în evidență în cadrul unui asemenea traseu, dacă vechile case boierești vor fi reabilitate.

”Cele 16 conace din Județul Brăila incluse în prezentul studiu au cunoscut o evoluție asemănătoare cu transformările cunoscute de aceste structuri la nivel de țară. Sintetic, din totalul celor 16 conace/ansambluri cea mai mare parte sunt în stare precară și pe locul următor se situează cele menținute ca structură, însă grav alterate arhitectural”, se mai precizează în cadrul studiului despre starea acestor obiective.

De altfel, studiul prezintă Conacul Panas din Orașul Însurăței (unde funcționează sediul unei ferme agroindustriale SC Pricons Agriculture SRL), ca fiind singurul care este bine întreținut din întreg lotul. Experții au mai precizat că patru conace sunt menținute ca structură, însă grav alterate arhitectural (două dintre acestea având proprietari publici și celelalte proprietari privați). Alte opt obiective s-ar afla într-o stare precară, de degradare progresivă (și aici fiind și proprietari privați, dar și unități administrativ-teritoriale care dețin clădirile). Iar conacul Orezeanu din Traian se află în ruină și în stadiu de colaps (are doi proprietari privați).

Tot din acest studiu aflăm că din cele 16 imobile, șapte sunt neutilizate, două sunt folosite pe post de locuință (Chiscani și Dudești), unele sunt folosite în cadrul unor ferme, în altele funcționează ca sediu de primărie cum este Conacul Știrbey de la Berteștii de Jos (care, potrivit studiului este un monument din a cărui formă inițială nu a mai rămas mare lucru).

”Toate cele neutilizate/abandonate sau care au o utilizare improprie se află într-o stare precară, colaps, ruină; cele utilizate se află într-o stare bună, dar afectate arhitectural”, se mai subliniază în cadrul documentului.

Cei care au făcut această analiză, prezintă ulterior detaliat starea fiecărui conac în parte, precum și istoria foștilor proprietari. La finalul studiului sunt cuprinse câteva propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților în cazul tuturor acestor obiective.

Interesant de precizat este și faptul că potrivit experților, totalul cheltuielilor necesare (estimativ) pentru reabilitarea acestor clădiri, a infrastructurii aferente (inclusiv căi de acces) și pentru reconversie/funcționalizare ar ajunge la 669.967.734 lei (fără TVA). Totuși totalul cheltuielilor strict numai pentru reabilitarea clădirilor și pentru restaurări peisagistice și reconversie/funcționalizare a fost estimat la 109.967.734 lei. Chiar și așa, președintele CJ Brăila a subliniat că abia documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) ar stabili o formă finală a valorii fiecărei dintre aceste posibile viitoare investiții.

 

Chiriac: «Eu zic că nu este o idee rea»

Contactat de redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei”, Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean Brăila, a precizat că acest studiu deschide calea pentru un proiect mai amplu care își propune să crească interesul turistic pentru zona noastră prin promovarea monumentelor istorice.

”Desigur, pe lângă tot ceea ce lucrăm în momentul de față pentru infrastructură, sănătate, nu uităm nici partea de cultură și punerea în valoare a obiectivelor turistice, culturale gen conacele din Brăila. Am trecut de această primă etapă: un studiu prin care le-am identificat. Mai departe, mergem în etapa a doua: identificarea surselor de finanțare. Să vedem cum putem împreună cu UAT-urile pe raza cărora sunt aceste imobile, pentru a le pune în valoare și pentru a realiza un traseu al acestor conace. Vom vedea în funcție de axele de finanțare. Dacă pot ei (n.r. - primarii) să depună. Dacă în parteneriat cu Consiliul Județean. Dacă discutăm despre conace private. Atunci îi vom îndruma pe cei privați să facă lucrul acesta. Pentru că unele dintre ele nu sunt sub tutela autorităților publice locale, sunt  private. Unele sunt ruină. Trebuie să vedem cum ajungem să le reabilităm astfel încât să le punem în valoare. Dar asta vor spune experții. Discutăm despre niște proiecte care vor dura câțiva ani de zile”, a declarat Chiriac.

Șeful CJ a ținut să puncteze că momentan a fost identificat potențialul turistic al acestor conace din Județul Brăila, care încă se mai află pe poziție. După realizarea unor alte studii (DALI, stabilirea indicatorilor tehnico-economici), se vor putea face solicitări de obținere a unor fonduri externe, în special fonduri europene.

În primul rând, ne dorim reabilitarea lor pe fonduri europene. Pentru că din fonduri guvernamentale sau publice sunt șanse foarte mici. Noi avem în momentul de față în derulare foarte multe proiecte pe fonduri europene și nu prea ne mai ajung banii pentru așa ceva. Dar dacă găsim resurse, părerea mea este că ideea cea mai bună este să mergem pe fonduri europene. Eu i-am dat domnului arhitect-șef după identificarea lor pentru acest viitor traseu al conacelor brăilene, să vedem care este regimul de proprietate al fiecăruia. Unele sunt în patrimoniul UAT-urile, unele sunt în privat. Vom avea o corespondență cu fiecare UAT, dacă sunt în privat, UAT-ul respectiv să aibă la rândul său o corespondență cu proprietarul. Să vedem dacă îl donează, dacă îl vinde și așa mai departe. După care trecem la următoarea etapă. Pentru a face o astfel de investiție, bunul trebuie să fie public, al Consiliului sau al UAT-ului. Eu aș prefera să fie al UAT-ului, pentru că astfel va putea deveni și o sursă de venit pentru dumnealor. Și noi să fim un fel de supervizori, de susținători ai acestor proiecte. Eu zic că nu este o idee rea. Dar cu calm și cu gândire bună cred că putem să îl ducem la bun sfârșit, dacă tot l-am început. În cazul în care nu îl terminăm în acest mandat, măcar să lăsăm ceva în urma noastră, să poată să continue mai departe. Mie mi se pare importantă și partea asta culturală. De punere în valoare a obiectivelor turistice. Până la urmă acestea demonstrează că județul Brăila a fost unul bogat și un județ cu multă istorie”, a conchis șeful CJ.

Precizăm că în cadrul ședinței ordinare a CJ Brăila din 28 aprilie, acest studiu de fundamentare a fost aprobat fără niciun fel de dezbatere, cu unanimitate de voturi.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro