Problema este că d-na Drăghincescu a terminat de mult ciclul primar, ba a absolvit şi o facultate, dacă nu chiar două, că erau la ofertă. Pe bune că m-a umflat râsul când am văzut ce conexiuni de copil de clasa a IV-a face d-na Drăghincescu cu privire la oraşul în care trăieşte, şi anume Brăila. Spiritul dumneaei de observaţie te face să te întrebi dacă nu cumva anul ăsta, de Crăciun, îşi doreşte ca moşul să îi aducă o minge de fotbal sau, vorba aia, o bicicletă cursieră. Din compunerea d-nei Drăghincescu reiese revolta aia pură, de copil netăvălit prin viaţă, care se miră că oamenii mari încă mai fură, că există unii care îşi sfidează semenii şi străzile mărginaşe ale oraşului stau în noroi şi fără canalizare. Poftiţi şi un citat, ca să nu ziceţi că am ceva cu d-na Simona: "Din vile de lux şi jeep-uri lumea se vede cu totul altfel, cu totul diferit de lumea noastră, a majorităţii cetăţenilor Brăilei.
Îngheţăm în case cu copiii, în plină iarnă, la minus 25 de grade, pentru că nesimţirea şi incompetenţa conduc Brăila de 22 de ani şi până în momentul de faţă. Suntem supuşi zilnic umilinţei, indiferent în ce loc am merge în Brăila. Nu avem parcuri, locuri de joacă şi parcări. Nu avem locuinţe. Străzile sunt reparate doar în centrul oraşului şi acolo de mântuială, în timp ce cartierele stau de ani de zile în noroi, fără canalizare şi fără apă. Principalele societăţi publice sunt în faliment. Investitorii fug când aud de Brăila. Suntem un oraş izolat şi fără viitor."
Cu un asemenea discurs poţi, cel mult, să ajungi Primarul Copiilor sau şef de promoţie în ciclul primar la şcoala generală unde înveţi. Cât despre proiectele serioase, cu bătaie lungă, care să conecteze Brăila la lumea reală, d-na Drăghincescu se mai gândeşte. Poate peste patru ani, când va trece în clasa a 8-a. Personal, îi urez mult succes!
