Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, este dispus să reconsidere preţurile la care au fost scoase la licitaţie Complexul "Tineret" şi restaurantul "Privighetoarea" din Grădina Mare, în contextul în care, până acum, nu s-au găsit investitori dispuşi să le preia. În cadrul celei mai recente şedinţe a CJ Brăila, Stancu le-a propus consilierilor să reanalizeze caietele de sarcini şi să revină asupra preţurilor, deoarece, în situaţia actuală, niciun investitor nu se va apropia de ele. "Până la următoarea şedinţă, o să venim cu o nouă ofertă, mai scăzută, pentru că aşa nu s-a prezentat nimeni...Nu putem să stăm cu ele aşa. Este valabil şi pentru Complexul «Tineret» şi pentru restaurantul din Grădina Mare". Reamintim că, în ceea ce priveşte Complexul "Tineret", acesta a fost scos la licitaţie pe 18 octombrie 2011, însă nimeni nu s-a arătat interesat. La momentul respectiv, CJ se aştepta să obţină o redevenţă anuală de cel puţin 38.155 euro, acesta fiind de altfel nivelul minim de la care pornise licitaţia. Potrivit anunţului făcut atunci, perioada de concesionare era de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii, suprafaţa desfăşurată ce urma a fi concesionată însumând 2.649,65 mp. De precizat că, potrivit şefului Serviciului de Administrare Patrimoniu Public şi Privat din cadrul CJ Brăila, Maria Magdalena Economu, la complex se impune o renovare, amenajare şi dotare corespunzătoare a spaţiilor ce vor fi concesionate, valoarea estimată a viitoarelor investiţii fiind de 970.000 euro. Clasificat la categoria două stele, Hotelul "Tineret" are o capacitate de cazare de 36 de camere, respectiv 72 de locuri, în camere cu două paturi, cu grupuri sanitare proprii.
Povestea Restaurantului "Privighetoarea"
În ceea ce priveşte restaurantul "Privighetoarea", şi acesta a fost scos la licitaţie tot în octombrie 2011, şi tot fără succes, asta după ce în anul respectiv el a fost renovat complet de către CJ, pe un proiect finanţat din fonduri europene. În contextul în care Grădina Mare a fost gândită şi realizată la începutul secolului a XIX-lea ca un loc în care brăilenii s-ar putea plimba şi relaxa, ea a avut de la început un restaurant ridicat în jurul anului 1870, alături de un foişor unde cânta fanfara. Există şi o vedere din 1900, cu "Bufetul din Grădina Mare", în care se poate observa atmosfera vremii. Nici după 1950 comuniştii veniţi la putere nu i-au schimbat destinaţia, acolo fiind în continuare un restaurant numit "Privighetoarea". Era unul foarte căutat mai ales prin anii '60, '70, când în politica liderilor comunişti exista o oarecare deschidere. La sfârşitul anilor '70, măsurile luate pentru ca România să-şi plătească datoria externă şi sărăcia lucie în care se afunda întreaga ţară au dus la declinul acestui restaurant. Devenise un restaurant-muzeu, ca şi magazinele alimentare, în care nu prea aveai ce să cumperi, aşa că a fost închis.
La cutremurul din 4 martie 1977, clădirile Muzeului Brăilei au fost grav afectate, colecţiile s-au strâns, iar Secţia de Etnografie şi Artă Populară nu avea unde să-şi ducă exponatele. Pentru a expune, totuşi, valoroasa colecţie, pentru care a făcut cercetări profesorul Liviu Mihăilescu, s-a găsit atunci soluţia mutării secţiei în clădirea fostului restaurant "Privighetoarea". Restaurantul a fost renovat, s-au mai construit şi două aripi pe lângă clădirea principală, iar în 1984 a fost inaugurată secţia. Soluţia a fost însă neinspirată, a spus în 2010 directorul muzeului, prof. univ. dr. Ionel Cândea, pentru că au fost condiţii improprii de depozitare a exponatelor, microclimatul nefiind potrivit. Ca urmare a infestării cu merullius exponatele au fost scoase din mediul neprielnic, iar clădirea părăsită imediat după 1990.