* este vorba de nouă artefacte, vase de lut din trei epoci diferite, cel mai vechi, descoperit la Brăiliţa, având o vechime de 6.500 de ani * acestea au fost aduse, în condiţii de maximă siguranţă, de la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, unde au fost trimise în urmă cu aproape jumătate de secol, după o decizie venită de la vârful regimului comunist * este o primă mare bătălie câştigată de noul manager al Muzeului Brăilei "Carol I", de la numirea sa în funcţie
Miercuri dimineaţă, în prezenţa preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, managerul interimar al Muzeului Brăilei "Carol I", dr. Costin Croitoru, arheolog expert, împreună cu dr. Mirela Vernescu şi alte două colege, conservatori la Secţia Arheologie, au prezentat presei nouă vase de lut descoperite pe teritoriul municipiului şi judeţului Brăila, înstrăinate în anii '70 şi recuperate acum, după aproape jumătate de secol. Este o primă bătălie câştigată de noul manager al Muzeului de la numirea sa în funcţie, pentru că este vorba de piese de patrimoniu vechi de mii de ani - tezaurul arheologic al Brăilei. Este, totodată, pentru prima dată în istoria sa de 140 de ani când Muzeul Brăilei "Carol I" îşi recuperează bunurile.
"La începutul anilor '70 ai secolului trecut, pe atunci Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste din România, prin intermediul Direcţiei Aşezămintelor Culturale, dorea organizarea marilor Muzee Naţionale cu patrimoniu de anvergură naţională care să cuprindă toate epocile istorice. S-au solicitat, în acest sens, obiecte de patrimoniu tuturor instituţiilor muzeale de rang judeţean /orăşenesc. Muzeul Brăilei a dat curs solicitării oferind, la 10 aprilie 1975, un număr de nouă obiecte de patrimoniu - descoperiri arheologice de pe teritoriul municipiului şi judeţului - Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. După 46 de ani, specialiştii instituţiei noastre au recuperat obiectele de patrimoniu şi au reuşit, astfel (re)întregirea colecţiei de arheologie", a spus dr. Costin Croitoru.
De precizat, ca fapt divers, că muzeul brăilean începe să îşi creeze o nouă identitate, ţinând cont de cele mai mici detalii. Astfel, la prezentarea de ieri, membrii Secţiei Arheologie prezenţi la eveniment au purtat cu toţii tricouri bleumarin închis, cu sigla Muzeului Brăilei.
Echipa care a efectuat deplasarea la Alba Iulia pentru a prelua preţioasele artefacte a fost condusă de arheologul expert dr. Mirela Vernescu, aceasta fiind însoţită de cele două conservatoare ale Secţiei Arheologie, Manuela Dumitrescu şi Cami Istrate, care s-au îngrijit de preluarea şi transportul bunurilor culturale în condiţii optime. După cum a precizat managerul Muzeului Brăilei "Carol I", facilitarea acestui transfer cât şi schimbul de experienţă cu colegii de la prestigiosul Muzeu al Unirii din Alba Iulia se datorează arheologului expert dr. George Bounegru.
Obiecte de patrimoniu foarte preţioase
Patrimoniul "călător" care a părăsit Brăila în urmă cu aproape jumătate de secol, din ordinul direct al cuplului Ceauşescu, cuprinde, în primul rând, patru recipiente din perioada eneolitică (culturile Boian şi Gumelniţa) care provin din situl arheologic de la Brăiliţa. Aşezarea preistorică se află la marginea estică şi nordică a cartierului Brăiliţa, chiar pe malul Dunării, la 1 km vest de confluenţa celor două braţe ale Dunării şi a fost cercetată, precizează dr. Costin Croitoru, începând din anul 1955, de către regretatul dr. Nicolae Harţuche, investigarea sa având în general caracter sistematic. Astăzi, cercetările de la Brăiliţa au mai degrabă caracter preventiv. Cel mai vechi recipient are o vechime de 6.500 de ani.
Următoarele două recipiente provin de la Maraloiu (comuna Gradiştea). "Aici, pe panta terasei înalte a Buzăului, în punctul Lutărie, a fost descoperit întâmplător, în anul 1970, un mormânt de inhumaţie al cărui inventar a fost recuperat parţial doi ani mai târziu. Complexul datează din secolul IV p. Chr. (cultura Sântana de Mureş). Ultimele (din punct de vedere cronologic) trei recipiente provin de la Chiscani. Situl arheologic se află pe terasa superioară a Dunării, chiar în vatra aşezării. Este vorba despre o necropolă de incineraţie în urne, datând din secolele X-XI p. Chr. (cultura Dridu). Au fost identificate, în total, 54 de urne funerare, începând din anul 1958 - descoperiri întâmplătoare urmate de cercetări sistematice din 1960", a precizat managerul Muzeului.
Miza arheologilor de la muzeul brăilean a fost reîntregirea patrimoniului instituţiei, în condiţiile în care există bunuri culturale de patrimoniu provenite din municipiul şi judeţul Brăila şi la alte instituţii muzeale din ţară, de exemplu la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Tot miercuri, dr. Costin Croitoru a anunţat declanşarea procedurilor de inventariere a bunurilor culturale mobile, procedură standard prin care specialiştii instituţiei din Piaţa Traian nr. 3 monitorizează nu doar prezenţa obiectelor, dar şi starea lor de conservare.
