• neobosiți, arheologii brăileni fac cercetări în inima orașului, pe Strada Belvedere și pe Strada Brașoveni, unde se presupune că ar fi fost o prăvălie de la 1800 • artefacte din secolele XVII-XIX, lulele create în Bulgaria, ceramică turcească, porțelan englezesc, dar și din Boemia, Țările de Jos, China, Germania și Franța sunt scoase la lumină de arheologii Muzeului Brăilei „Carol I” • pe Belvedere cu Teatrului, a fost descoperită o locuință arsă din temelii, o groapă menajeră plină cu artefacte și cu oase de animale, dar și monede feudale • pe Brașoveni 17, au fost găsite zeci de lulele turcești frumos ornamentate, ceramică de import, dar și recipienți în care fusese apă minerală adusă din Nassau, Germania
Legende urbane, crâmpeie de trecut și relicve ale Brăilei de altădată, readuse la viață după secole de uitare.
Sute de fragmente ceramice, monede vechi, lulele și vase de import, opaițe și multe alte artefacte vechi de sute de ani sunt scoase la lumină, zilele acestea, din Centrul Istoric al Brăilei. Îndurând arșița lui Cuptor, două echipe de arheologi de la Muzeul Brăilei „Carol I”, ajutați de muncitori - sub directa supraveghere a managerului instituției, conf. dr. Costin Croitoru - sapă „tranșee” de 3-4 metri adâncime, separă artefactele descoperite, fac poze și măsurători și rescriu istoria acestor meleaguri binecuvântate.
Istoria de sub caldarâmul Brăilei
Două noi șantiere arheologice prind contur în inima Brăilei. Primul este cel de pe Strada Belvedere colț cu Teatrului, unde se construiește un spital aparținând Fundației „Diaconia” (care ar trebui să fie gata să-și primească pacienții în luna decembrie) și unde se fac cercetări arheologice preventive. Colectivul de cercetare este format din dr. Mirela Vernescu (responsabil de șantier, arheolog specialist), conservator Vasilică Vernescu, arheolog debutant și dr. Stănică Pandrea, șef Secție Arheologie. Cel de-al doilea șantier este cel de pe Strada Brașoveni nr. 17, proprietate privată unde se fac lucrări de reabilitare a clădirii încă din anul 2022 și unde trudesc dr. Niculina Dinu, arheolog specialist (responsabil șantier) și Viorel Stoian, arheolog specialist, șef Secție Istorie Modernă și Contemporană. Ceea ce au descoperit arheologii brăileni, zilele acestea, în Centrul Istoric al Brăilei, întrec toate așteptările. În plus, descoperirile aduc lumină în trecutul Ibrailei, fostă raia/kaza care nu a fost, nici pe departe, un târg uitat de lume, aflat sub talpa turcească ci, mai degrabă, un port înfloritor și bogat, cu orășeni de toate națiile, care mâncau din farfurii de porțelan englezesc, fumau tutun de bună calitate și beau cafea din cești aduse din Occident.
„Cercetarea pe Belvedere nr. 10-14, colț cu Strada Teatrului, se efectuează pe o suprafață de cca 85 mp. Am decoperit, inițial, două zone menajere. Prima, este o groapă menajeră cu foarte mult material ceramic și foarte multe oase (am umplut saci întregi), dar și un opaiț foarte frumos lucrat. În cea de-a doua zonă menajeră, care este o fostă locuință, am găsit și un obiect din silex, care ar putea data chiar din Neolitic - mutat, cel mai probabil, din altă parte. Se văd clar pereții prăbușiți peste bârnele acestea arse. Ca și datare, după materialul medieval descoperit, ar putea fi din sec. XVI-XVII, nu știm exact, abia după ce vom data ceramica ne vom putea pronunța în mod cert. Clar, această locuință a fost arsă”, a precizat dr. Mirela Vernescu, responsabilul de șantier de pe Belvedere.
Tot pe Belvedere, au fost descoperite patru monede vechi, probabil feudale, un fragment ceramic bizantin din sec. XIII, pipe otomane (lulele) din lut, o cană din lut întreagă, precum și ceramică din sec. XVII-XIX, inclusiv ceramică smălțuită.
Cu fiecare strat de pământ dat la o parte, situl arheologic își dezvăluie și mai mult secretele îngropate aici de secole. În partea dinspre Dunăre, acolo unde se află locuința arsă din temelii, a ieșit la iveală o interesantă incintă circulară căptușită cu piatră și cărămidă subțire, turcească. În prezent, arheologii au ajuns la podeaua locuinței, însă e posibil ca, sub ea, să apară noi și noi vestigii. S-a săpat până la 3,5 metri adâncime. Ar putea apărea și oseminte umane, așa cum au mai fost găsite în Centrul Vechi, sub Biserica „Sfinții Arhangheli (unde a fost un cimitir creștin), pe Strada Rozelor și în Grădina Mare.
Toate artefactele sunt spălate cu grijă, înregistrate și depozitate la muzeu, pentru ca, mai apoi, să fie datate și restaurate de specialiști.
Apă minerală din Germania, pe Strada Brașoveni
Cel de-al doilea șantier arheologic, care nu încetează să-i surprindă pe arheologii brăileni, este cel deschis pe Strada Brașoveni nr. 17, pe o suprafață de cca 170 mp. Potrivit dr. Niculina Dinu, responsabil de șantier, specialist în Istorie Medievală, până în prezent, au fost descoperite aici cel puțin 25 de lulele turcești frumos ornate, importate din Bulgaria și din Imperiul Otoman, datând din secolul XVIII și XIX, precum și sute de fragmente ceramice originare din toată Europa, ba chiar și porțelan adus din China. Cahle, sfeșnice și porțelanuri englezești de calitate, alături de importuri din Boemia, Țările de Jos, Franța și Germania, frumos ornate cu scene și compoziții în albastru, prin tehnica imprimării prin transfer, au fost găsite pe Strada Brașoveni, ba chiar și sticle de apă minerală, din porțelan gros, îmbuteliate la Nassau, în Germania, după 1800. Majoritatea artefactelor au fost descoperite la 3 metri adâncime, dar situl încă nu și-a dezvăluit toate secretele.
Potrivit dr. Niculina Dinu, zona Brașoveni a devenit locuită post 1800. Casa veche de pe Brașoveni 17 a fost construită din paiantă și lemn, fiind, cel mai probabil, o prăvălie, dată fiind bogăția materialului arheologic descoperit. Ca și casa de pe Belvedere cu Teatrului, și aceasta a fost, la un moment dat, incendiată, Dumnezeu știe în urma cărei nenorociri, după care s-a construit, din nou, deasupra vechiului sit. A ieșit la iveală un beci astupat de foștii proprietari, plin cu artefacte, inclusiv sute de fragmente ceramice de import (unele de pe Valea Rinului), dar și obiecte și ceramică din Europa Centrală (așa numita „maiolică habana”).
Brăila Veche, Porto Franco, „tărâm al făgăduinței” pentru multe popoare - cel mai prosper port al Țării Românești - patria cerealelor și a peștelui, a fost, mai degrabă, un oraș cosmopolit și bogat, ai căror locuitori își permiteau să importe ceramică din Anglia și din Franța, dar și apă minerală și delicatesuri din Germania și din Orient. Parcă și vezi brăilenii sorbind o cafea bună, aromată, adusă din Turcia, la prăvălia de acum 200 de ani, de pe Brașoveni. Și nu oricum, ci neapărat din cești de porțelan frumos ornate, aduse din Franța și din Englitera...
Strada prăvăliilor și a negustorilor sosiți din Brașov
Denumirea Străzii Brașoveni nu este una întâmplătoare, cum nu este întâmplătoare nici denumirea Străzii Cojocari, din vecinătate, ambele aflându-se în Centrul Istoric al Brăilei. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, denumirile străzilor se aflau în strânsă legătură cu numele unor negustori ori meșteșuguri. Astfel, numele Străzii Brașoveni - identificată în planurile Brăilei de acum 200 de ani - consacră, potrivit istoricilor, legătura tradițională a negustorilor brașoveni cu Brăila. În perioada 1910 - 1947, strada a primit numele marelui negustor de cereale, Nicolae V. Perlea, fost primar al Brăilei, proprietar al unui imobil de pe acea stradă, al cărui mormânt, aflat la Cimitirul „Sf. Constantin”, a fost devastat imediat după 1989 (statuia de bronz a lui N. V. Perlea, monument istoric, a fost furată). Totodată, impozanta Casă N. V. Perlea, de pe Calea Regală, a fost demolată, pe locul ei aflându-se acum un teren gol (parcarea poliției).
În urmă cu două secole, Strada Brașoveni era plină de prăvălii aliniate la stradă, care atrăgeau mușteriii cu mărfurile lor de import, aduse de brașoveni sau de comercianții care roiau în Portul Brăilei. Erau mărfuri de bună calitate, importate din Franța, Germania, Austria, Boemia, Anglia sau Țările de Jos, fie ele obiecte de sticlă, porțelan, mobilier, feronerie, dantelării sau mătăsuri.
Arteră comercială încă din perioada medievală, Strada Brașoveni adăpostește adevărate comori ale trecutului vechiului Ibrail. Sute de obiecte au fost recuperate numai de pe Strada Brașoveni 17, de pe o suprafață de aproximativ 170 mp. Câte astfel de vestigii ale trecutului vor fi zăcând, neștiute, pe toată Strada Brașoveni și în Centrul Istoric al Brăilei?
