Mergi la conţinutul principal
Descoperiri arheologice impresionante la Brăila !

Comoara de sub Pod

mii de obiecte ceramice, din metal şi piatră, vechi chiar şi de 7.000 de ani au fost descoperite la Brăila, în urma unor ample cercetări arheologice • este vorba, mai exact, despre o descărcare arheologică, pe o suprafaţă de 5 ha, care a avut loc în cartierul Brăiliţa, zonă în care se va construi accesul la podul peste Dunăre, o dovadă de civilizaţie pe care locuitorii judeţelor Brăila, Galaţi şi Tulcea o aşteaptă de foarte multă vreme •cercetările au scos la iveală şi o necropolă din Cultura Boian, ce datează din secolul 9, însă de departe cea mai spectaculoasă descoperire, spun arheologii, sunt două obiecte din cupru, despre care arheologii spun că nu au mai auzit vreodată în Epoca Pietrei

 

Descoperiri impresionante ale arheologilor brăileni pe şantierul viitorului pod peste Dunăre! Mii de obiecte ceramice, din metal şi piatră, vechi chiar şi de 7.000 de ani, au fost găsite la Brăila, în urma unor ample săpături arheologice. Cercetările au scos la iveală şi un întreg cimitir din Cultura Boian, ce datează din secolul 9, însă de departe cea mai spectaculoasă descoperire, spun arheologii, sunt şi două obiecte din cupru. Un fel de ac sau împingător, dar şi o coroană dentară din cupru, obiecte despre care arheologii spun că nu au mai auzit vreodată într-un context legat de Epoca Pietrei. Misiunea de cercetare a arheologilor brăileni a început în vara anului trecut, pe o suprafaţă de 5 ha de teren din cartierul Brăiliţa, mai exact 48.000 mp, unde va fi construit accesul pe podul peste Dunăre. Şi, după câteva luni de cercetări, concluzia descărcării arheologice a fost una spectaculoasă. „ Am descoperit 45 de urne funerare, în 44 de morminte în care s-au descoperite urme de incineraţie în interiorul urnelor. După ce am tamisat umplutura urnelor, am descoperit resturile incinerate ale defuncţilor, dar şi obiecte de inventar, obiecte din metal, din cupru, printre care şi un obiect din cupru cu totul special”, a declarat Stănică Pandrea, şef secţie Arheologie Muzeul Brăilei, Carol I, Brăila. Este vorba despre o coroană dentară din metal în plină Epocă a Pietrei, descoperită într-o urnă funerară ce aparţine Culturii Boian, ce datează de aproximativ 7.000 de ani. „Este un obiect din cupru, care a fost găsit alături de alte obiecte mai tari, foarte interesant, alături de nişte dinţi, care au fost arşi şi aproape s-au pietrificat, având şi o formă foarte interesantă asemănătoare unui molar”, a mai transmis arheologul.

Arheologii brăileni nu exclud însă nici ipoteza ca acea coroană dentară să fie un pandantiv, lucru pe care doar timpul îl poate elucida, spun ei, în urma unei evaluări mai ample. Cert este însă că descoperirea unui obiect de metal în Epoca Pietrei spune multe despre identitatea acelei culturi.  „ Deşi pare un obiect nesemnificativ,  îl face deosebit în contextul arheologic, de Epoca Pietrei, care s-ar data între 4700-4500 Î.HR, după aspectul ceramicii. Este un lucru ieşit din comun, de regulă aceste piese apar mult mai târziu. Pentru noi înseamnă foarte mult. Înseamnă că până aici se întindea o arteră comercială. Prezenţa acelui obiect din cupru arată legături de schimb cu zone mult mai îndepărtate, foarte probabil cu cele din Bulgaria, unde s-a descoperit o cantitate consistentă de obiecte din cupru”,  a mai informat şeful secţiei de Arheologie a Muzeului Brăilei. Este o concluzie la care s-a ajuns, după ce a fost exclusă ipoteza unei aşezări umane în zonă, după cum au descoperit arheologii. Şi, ca să înţelegem mai bine valoarea acestor vestigii, în ultimii 60-70 de ani, în judeţul Brăila au fost descoperite, în total, 6 obiecte de cupru, printre care şi două topoare de mari dimensiuni, obiecte care datează însă dintr-o perioadă ulterioară. Ori, obiectele descoperite în situl Brăiliţa, într-o perioadă ce aparţine civilizaţiei Boian, o cultură arheologică care se întindea în toată jumătatea estică a Peninsulei Balcanice, din Nordul Greciei până în Sudul României, este ceva ieşit din comun şi poate identifica o aşezare bogată, după cum au dedus specialiştii. Pentru că nu ne putem explica, altfel, cum de existau atâtea obiecte în zone nelocuite, fără urme de locuinţe, nici vetre, nici podele. Foarte probabil, noi am surprins marginea aşezării, pentru că noi nu am găsit locuinţe unde am făcut săpăturile(...) Cuprul avea o valoare mare, o valoare simbolică, de schimb chiar.  Până recent, până la bancnotele de hârtie, monedele care circulau erau monedele de cupru, mai rar cele de aur şi argint”, a mai adăugat arheologul.

Însă pe lângă cele două obiecte din cupru, descărcarea arheologică din situl Brăiliţa a mai scos la lumină mii de alte obiecte din Evul Mediu Timpuriu, precum vârfuri de lance, o cataramă din metal, lame de fier, pandantive din os, unelte din piatră, fragmente de vase ceramice caracteristice culturii Boian şi altor culturi învecinate din Transilvania şi Sudul Moldovei, dar şi fragmente de urne funerare, vase pe care arheologii brăileni au început să le restaureze, 8 dintre ele fiind deja aduse la forma finală. O muncă laborioasă în care şi-au adus aportul atât arheologi, antropologi de la Institutul de Arheologie din Bucureşti,  cât şi cercetători şi restauratori ai Muzeului de Istorie al Brăilei, Carol I. „Un alt aspect important, dar nu senzaţional,  este şi că în gropile din Antichitatea târzie am descoperit fragmente de anfore romane. Pe malul stâng al Dunării, în această perioadă, nu există aşezări romane. Romanii erau în dreapta Dunării şi la Nord de Siret. Faptul că s-au găsit anfore romane înseamnă că exista aici o populaţie care folosea ceramică romană. Asta înseamnă că romanii controlau această zonă, iar populaţia care trăia aici era sub influenţă romană. E pentru prima dată când putem identifica fragmente de vase ceramice romane în contexte clare”,  a mai spus arheologul Stănică Pandrea. De asemenea, aceleaşi cercetări au mai scos la iveală şi ritualurile funerare care se orânduiau la acea vreme, precum învelirea defuncţilor în giulgiu, depunerea lor pe un rug şi incinerarea acestora. „Arderea s-a făcut la temperaturi înalte, de peste 1.000 de grade, ceea ce înseamnă că se foloseau în jur de 3 metri cubi de lemne pentru un rug. Asta se vede în culoarea oaselor arse, cenuşie, lucioasă, adică au fost arse foarte puternic. Vă daţi seama, să arzi 3 metri cubi de lemne , în câmpie, pentru un singur rug, şi acest lucru vorbeşte despre potenţialul acelei aşezări. Romanii şi grecii se incinerau, şi incineraţia sfârşeşte în Europa, ca rit funerar, abia la anul 1.000. Până în anul 1.000 există zone păgâne cu zone creştine”, a mai susţinut arheologul Pandrea. Deşi descărcarea arheologică din situl Brăiliţa s-a încheiat, arheologii brăileni îşi duc la bun sfârşit munca de laborator, de restaurare a obiectelor descoperite în necropola din Antichitate.

După ce vor fi întregite,  obiectele descoperite vor putea fi admirate în cadrul unei expoziţii temporare intitulată „Din Bube, mucegaiuri şi noroi veniţi să le vedeţi şi voi”, ce îşi va deschide uşile pentru vizitatori în apropierea Sărbătorii de Sf. Nicolae, patronul spiritual al Brăilei, sărbătorit pe 6 decembrie. O expoziţie în cadrul căreia vor fi expuse toate vestigiile descoperite în urma cercetărilor preventive, spun arheologii.

Între timp, arheologii vor continua  munca în teren şi pe „flancul” de Nord, Nord-Est, de Brăiliţa, lângă Dunăre, unde se lucrează, de zor, la ambiţiosul proiect al podului, ale cărui lucrări sunt supravegheate, îndeaproape, de un arheolog. Asta înseamnă că şansele ca alte obiecte sau indicii antice să iasă la lumină sunt cât se poate de reale, iar pentru asta un arheolog va supraveghea săpăturile din zona dig , executate fie manual, fie mecanizat, pentru a nu scăpa nimic din ochi ce ar putea spune şi mai multe despre aşezarea cât se poate de dezvoltată din Evul Mediu Timpuriu.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro