• judecătorii Tribunalului Vrancea au ajuns la concluzia că Stancu s-a reabilitat după aproape 1 an şi jumătate în spatele gratiilor şi au dispus liberarea condiţionată a celui condamnat la 3 ani închisoare în dosarul «Mită la PSD» • totuşi, procurorii contestatori au atras atenţia vizavi de caracterizarea inculpatului unde se arăta că are o situaţie materială modestă
Gheorghe Bunea Stancu a devenit o persoană cu situaţie materială modestă. Asta s-a menţionat în actele penitenciarului din Focşani, cel puţin în primă fază, unde i s-a făcut o caracterizare ce a fost prezentată instanţei atunci când s-a formulat cererea de liberare condiţionată. Judecătorii l-au lăsat în libertate, chiar dacă procurorii au arătat faptul că, înainte de arestare, intimatul avea loc de muncă stabil, deci situaţia materială era bună, nicidecum modestă. Neadevărul a fost scos în faţă de procurorii DNA care au formulat contestaţie la instanţa superioară după ce Judecătoria Focşani a admis liberarea condiţionată a deţinutului Gheorghe Bunea Stancu. Cu toate astea, Tribunalul Vrancea a respins contestaţia procurorilor şi Stancu a putut pleca acasă, decizia fiind luată la data de 10 august.
În urma solicitării redactorilor cotidianului nostru, zilele trecute, Tribunalul Vrancea ne-a pus la dispoziţie motivarea întocmită în cazul Stancu. Se arată faptul că cel care a stat aproape 1 an şi jumătate în spatele gratiilor s-a reabilitat, chiar dacă nu a dat dovadă că regretă faptele comise. A fost pus în evidenţă faptul că deţinutul a participat la activităţi în penitenciar, nu a intrat în conflict cu alte persoane încarcerate, deci nu a provocat probleme, ba chiar a urmat şi un curs de calificare, în meseria de tâmplar. Totuşi, procurorii anticorupţie au arătat altceva, ba chiar au scos în evidenţă unele neadevăruri. Se pare că acestea nu au contat însă prea tare pentru judecătorii care au emis sentinţa.
“Se susţine de către contestator (Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA Serviciul teritorial Galaţi) că informaţiile cuprinse în această caracterizare nu corespund realităţii, spre exemplificare fiind semnalată susţinerea că inculpatul are o situaţie materială modestă, ceea ce nu este real. Tribunalul verifică această situaţie (...). Cu privire la situaţia materială a condamnatului se menţionează (n.r. - în caracterizare) în continuare că anterior arestării «avea loc de muncă stabil, situaţie materială bună». Astfel, nu se identifică elemente care să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor din fişa respectivă”, se arată în motivarea Tribunalului Vrancea.
În faţa instanţei superioare, procurorii au arătat că, în pofida procesului verbal şi implicit a caracterizării încheiate de către comisia din cadrul penitenciarului, nu rezultă că persoana condamnată a dat dovezi temeinice de îndreptare , condiţie care vizează alte împrejurări decât cele legate de desfăşurarea muncii şi se referă la îndreptarea sub aspect moral a condamnatului. În plus, s-a menţionat faptul că procesul verbal nu conţine date concrete din care să rezulte modul în care condamnatul a perceput pedeapsa şi mediul privativ, asumarea lor, pentru a putea aprecia «in concreto» dorinţa reală de îndreptare sau existenţa unei motivaţii pentru un comportament ce ar duce la scurtarea perioadei de încarcerare. “Referitor la interesul condamnatului pentru activităţile lucrative şi educative, reţinut de instanţă în susţinerea hotărârii, se remarcă faptul că multe dintre acestea (scrieri articole, dezbateri sau concursuri tematice) pot fi avute în vedere cel mult ca modalităţi de îmbunătăţire a cunoştinţelor generale, dar care nu reflectă în mod necesar o corectare a comportamentului infracţional, iar celelalte activităţi la care condamnatul a participat, nu au niciun fel de legătură cu infracţiunea comisă şi nu pot fi considerate ca determinând o îndreptare a condamnatului în raport cu acestea. Sub un alt aspect, al naturii infracţiunii pentru care a fost condamnat, se observă că pedeapsa de 3 ani închisoare i-a fost aplicată condamnatului pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, la care acesta a avut o contribuţie esenţială care a reliefat un grad de pericol social ridicat şi în raport cu actele existente la dosar şi menţionate anterior nu reflectă o atitudine de căinţă şi regret”, a fost susţinerea procurorilor.
Pedeapsa lui Stancu expira în aprilie 2018
Totuşi, în faţa judecătorilor, intimatul Stancu a solicitat respingerea contestaţiei, pe motiv că sunt îndeplinite condiţiile de liberare condiţionată, a respectat regulamentul penitenciarului, a desfăşurat activităţi productive şi a participat la programe socio-educative. Acesta considera că în penitenciar a dat dovezi de îndreptare.
În motivarea instanţei se mai arată că executarea pedepsei a început la 02.04.2015, urmând să expire la 01.04.2018, iar până la data de 13.07.2016 condamnatul a executat 469 zile închisoare. La acestea se adaugă 93 zile câştigate ca urmare a muncii prestate, totalul zilelor câştigate şi executate fiind de 562. În aceste condiţii este îndeplinită condiţia privind fracţia executată de cel puţin 1/3 din pedeapsă conform art. 60 alin 2. cu ref. la art 59 Cod Penal din 1969, condamnatul fiind trecut de vârsta de 60 de ani.
Comisia din penitenciar a considerat că deţinutul poate fi liberat condiţionat, acesta aflându-se la a doua analiză în faţa comisiei de propuneri de liberare condiţionată, arătându-se în procesul verbal că acesta a avut un comportament corespunzător, fiind chiar recompensat de 6 ori, nu a fost sancţionat disciplinar, a desfăşurat activităţi lucrative şi a manifestat interes faţă de programul de calificare organizat în penitenciar. În final, argumentele prezentate au fost în favoarea lui Gheorghe Bunea Stancu.
