• dosarul cu tentativa la omor, comisă asupra şefului de la Judiciar, în mai 2005, stă nelucrat de ani de zile, deşi se ştiu vinovaţii • asta susţine comisarul Iorga, recent pensionat, ofiţerul care, în urmă cu 12 ani, a fost ţinta unui atac mafiot cu cocktailuri Molotov, în propria casă • Iorga e decis să continue “lupta”, primul pas fiind contestarea deciziei de prescripţie a cauzei, pe motiv că nu a fost “tentativă”, ci doar “distrugere” • instanţa i-a dat dreptate, iar dosarul a fost trimis de către Înalta Curte la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti • ofiţerul Iorga susţine că refuzul său, în ceea ce priveşte clasarea acestui dosar cu violenţă, l-a costat scump, asupra lui fiind aruncate acuzaţii nefondate din partea DNA Galaţi, evident cu ajutorul unor poliţişti şi procurori • chiar dacă în dosarul DNA s-a dat o condamnare definitivă de 1 an cu suspendare, Iorga va apela acum la căi extraordinare de atac şi, dacă va fi nevoie, va ajunge şi la CEDO
Au trecut 12 de ani de când fostul şef de la Crimă Organizată, cms. şef Ionel Iorga, a fost atacat cu cocktailuri Molotov, în propria casă. Şi totuşi, nici până acum nu se ştie cine au fost cei trei indivizi care au ţintit cu pietre geamul termopan de la balconul comisarului şi au aruncat două sticle pline cu benzină în dormitorul în care se aflau la acea oră ofiţerul, soţia şi mezina familiei. Ba mai mult, în cauză procurorii au dispus clasarea, asta după ce au stabilit că în noaptea atacului nu ar fi fost vorba despre “tentativă la omor”, ci doar despre o “distrugere”, pentru care a intervenit deja prescripţia. Iorga însă nu a acceptat decizia şi a formulat plângere împotriva ordonanţei prin care s-a dispus clasarea cauzei de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. Iar instanţa i-a dat dreptate şi a decis ca ancheta în dosar să continue, iar vinovaţii de infracţiunea de tentativă la omor să fie traşi la răspundere. Deşi toate acestea s-au întâmplat în 2005, ani de zile lucrurile au trenat în continuare. Aşa că Iorga s-a adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a cerut ca dosarul său să fie mutat din zona Parchetelor Brăila-Galaţi. Motivul: în aceste parchete ar fi procurori care au alte interese şi nu acţionează în scopul tragerii la răspundere a unor infractori cu influenţă, din sfera interlopă brăileană. Drept urmare, Înalta Curte a dispus ca dosarul cu tentativa de omor să fie trimis la parchetul de la o altă curte, respectiv Curtea de Apel Ploieşti. Demersurile lui au deranjat însă, spune cu convingere comisarul Iorga, care, zilele trecute a ţinut să ne arate cum s-au “năpustit” acuzaţiile DNA asupra sa (cele de abuz în serviciu), după ce procurorii au dat clasare în dosarul “Atac mafiot” iar el a nu le-a acceptat “jocul”. Acum, deşi în dosarul “fabricat” privind acuzaţiile de abuz în serviciu s-a dat condamnarea definitivă, de 1 an închisoare cu suspendare, fostul comisar, recent pensionat, este decis să rupă tăcerea. Mai mult, vrea să apeleze la toate căile extraordinare, ba chiar să ajungă la CEDO pentru a se afla adevărul.
“Nu se face anchetă la o tentativă de omor, dar se leagă de un abuz în serviciu”
Zilele trecute, deranjat că a rămas cu onoarea pătată în urma acuzaţiilor DNA, ofiţerul Iorga ne-a cerut o întrevedere prin care să facă lumină în cele două cazuri în care este implicat, dar şi să facă public modul în care lucrează procurorii, sau, mai bine zis, cum nu lucrează în unele dosare. “Dosarul cu tentativa la omor, comisă chiar asupra mea, este încă în lucru la Parchet, chiar şi după atâţia ani de la comiterea faptei, asta trebuie scos în evidenţă. În mai 2005 s-a comis fapta, fiind vorba despre tentativă la omor calificat, autorii fiind acuzaţi de multe infracţiuni din sfera de crimă organizată. Este dureros că, încă de atunci, se cunoşteau autorii acestei infracţiuni, instigatorii şi complicii. Este vorba despre o infracţiune extrem de gravă, vizând viaţa personală şi a familiei mele, erau doi copii minori, iar cel atacat, adică eu, era totuşi şeful de crimă organizată al judeţului. Dar totuşi, din cauza influenţei acestora în rândul anchetatorilor, adică la Parchet, acest dosar a stat în totală nelucrare, asta până în iulie 2013, când procurorii care aveau obligaţia de a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi, au încercat să soluţioneze dosarul prin clasare. Doar că eu m-am opus, am făcut plângere la instanţă împotriva ordonanţei de clasare, şi atât Judecătoria Brăila, cât şi Tribunalul Brăila, mi-au dat câştig de cauză, au desfiinţat ordonanţa procurorului şi au dispus înaintarea dosarului la Parchet în vederea tragerii la răspundere penală a celor vinovaţi. Procurorul a transformat tentativa de omor în distrugere şi s-a clasat cauza, intervenise prescripţia. Acest lucru a fost posibil cu aportul unui poliţist subordonat chiar mie, Iorga - şeful Biroului Investigaţii Criminale-, respectiv Petrof Vasile care, la propunerea procurorului de caz a întocmit un proces verbal din care rezulta că fapta comisă în noaptea de 27/28 mai 2005, nu prezenta pericol social”, a declarat comisarul.
De la Bogăţeanu crede că i se trage
Iorga a mai precizat faptul că, tot în acea perioadă, în august 2013, acest poliţist (n.r. - Petrof), la propunerea inspectorului şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila de la acea vreme, Mircea Vizitiu, l-a reclamat că s-a băgat abuziv în patru dosare penale. Această reclamaţie s-a plimbat pe la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi DNA Galaţi. “Acuza că i-am dat sarcini în dosare şi nu aveam acest drept. Eu i-am spus doar ce avea de făcut în dosare, pe cine să audieze, unde să caute, şi astfel în trei dintre cauze autorii au fost identificaţi. Tot în acea perioadă, 2013, inspectorul şef Vizitiu a demarat documentele de mutare a mea din funcţia de şef serviciu BIC, în funcţia de şef de secţie 2 Poliţie Rurală. Asta din cauză că am fost la Parchet şi m-am opus clasării cauzei din 2005. Nu am fost de acord cu mutarea, dar în schimb, tot acel inspector şef a dispus un control de fond asupra activităţii mele personale dar şi faţă de toţi ceilalţi angajaţi ai BIC. Controlul a durat cam 3-4 luni, rezultatul fiind pozitiv pentru mine, nu au avut motiv să mă schimbe din funcţie. Am fost controlat pe toate liniile. Deci pentru că am refuzat mutarea, au dispus controale, iar pentru că nu au găsit nimic au renunţat, în final”.
În 2013, în dosarul “Tentativă la omor” s-a dispus clasarea, dar Iorga a făcut demersuri legale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), iar în cele din urmă ÎCCJ a dispus mutarea dosarului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi la o altă unitate de Parchet, ajungând la Ploieşti. “Dosarul cu tentativa la omor stătea nelucrat la Parchet. Dacă era dosar înregistrat cu AN (autor necunoscut), dosarul se afla la Poliţie, nu ajungea la Parchet. Autorii se ştiu încă de la început, însă procurorii au motiv să îl ţină nelucrat, pentru că cei acuzaţi au influenţe şi acum în rândul celor de la Parchet. Acesta era primul dosar de o asemenea amploare, în acea perioadă (mai 2005), la nivel naţional. Este dureros că unităţile de parchet care au instrumentat acest dosar nu şi-au dat interesul pentru a-i trage la răspundere pe autori, cunoscuţi interlopi brăileni, cărora serviciul condus de mine - SCCO (Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate) le-a întocmit dosare penale, toate din sfera crimei organizate. Parte din ele au fost clasate de către Parchet Brăila, iar altele au fost ţinute nelucrate timp de 10-12 ani, ca în cele din urmă acestea să fie scoase şi trimise la instanţă, unde au fost soluţionate prin condamnări. Dosarul Bogăţeanu este de 12 ani, Sgîrcitu este tot un dosar cu fapte vechi”.
Descinderi DNA, filaje şi acuzaţii nefondate
În data de 12 noiembrie 2015, DNA Galaţi a descins la biroul comisarului Iorga, şef la Biroul de Investigaţii Criminale, au efectuat percheziţii, şI l-au săltat. “M-a condus la DNA Galaţi, unde, în decurs de 2 ore, m-au făcut suspect şi totodată inculpat, adică a început urmărirea penală, ceea ce nu este legal. În prezenţa unui avocat din oficiu, am fost reţinut pentru 24 de ore, în arestul IPJ Galaţi. Mi s-au adus la cunoştinţă 6 capete de acuzare. Aşa a început dosarul de urmărire penală al DNA, împotriva mea. În cele din urmă, Tribunalul Brăila a clasat 5 din şase fapte penale, astfel că a rămas una. La CA Galaţi se menţine aceeaşi măsură cu precizarea că am mai fost condamnat la 4 luni pentru şantaj iar în cele din urmă a rămas definitivă pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendare”.
Iorga a ţinut să scoată în evidenţă faptul că, pe parcursul urmăririi penale, în dosarul DNA, i-au fost interceptate convorbirile telefonice şi s-a dispus monitorizarea lui, respectiv filaj, pe o perioadă de 32 de zile. Cu toate acestea, în urma interceptărilor, procurorii nu au descoperit nimic, dar costurile extrem de mari sunt acum incluse în cheltuielile de judecată, pe care le plăteşte chiar acuzatul.
Ofiţerul Iorga declară că dosarul “DNA” ar fi fost fabricat de procuror şi poliţistul denunţător şi, culmea, acuzaţiile au început să curgă chiar după ce el a spus “Nu” clasării. “Dosarul este o încercare evidentă făcută de un poliţist denunţător, motivat în cauză, cu rezultate foarte slabe în munca de poliţie, şi un procuror care a instrumentat o perioadă de timp chiar dosarul privind tentativa de omor asupra mea şi cunoştea foarte bine realitatea. Efectiv acest dosar a fost fabricat de poliţist şi procuror. Dosarul privind arestarea mea a fost primul dosar al procurorului în cauză, instrumentat la DNA Galaţi, aşa merg treburile. A fost mână în mână cu poliţiştii, cu scopul de a mă acuza pe mine. Sunt dispus să fac public dosarul, tocmai pentru ca pe viitor, poliţiştii care instrumentează astfel de cauze, să nu mai ajungă să fie anchetaţi pentru presupuse fapte”.
“Au vrut să scape de mine din Poliţie, au vrut să mă trimită la puşcărie, alături de interlopii acuzaţi”
Iorga a ţinut să mai scoată în evidenţă un aspect din dosar. Legal, susţine ofiţerul, acestă plângere făcută de poliţistul denunţător Petrof, trebuia soluţionată conform Legii 360/2004 (Statutul poliţistului) şi Legii 364/2004, privind organizarea poliţiei judiciare, de către comanda Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila. Dacă din cercetările efectuate rezultau fapte de natură penală, abia atunci puteau să decline competenţa la orice parchet. “La mine nu s-a făcut o minimă verificare, eu am aflat de toate acuzaţiile abia după ce m-a arestat. Aşa ştiam şi eu despre această situaţie din 2013, nu în 2015, după ce am fost arestat. Cu atât mai mult, din raportul întocmit de Petrof nu rezultau aspecte penale. Pentru că nu am fost de acord cu clasarea, de aceea au pornit dosarul DNA împotriva mea. Adică în 2013 se fac sesizări, în două rânduri, la adresa mea, iar în 2015, după 2 ani, apare dosar DNA, am fost audiat şi acuzat şi de faptul că am distrus documente. Au vrut să scape de mine din Poliţie, au vrut să mă trimită la puşcărie, alături de interlopii acuzaţi. Reiese din dosarul cu tentativa, care are 7.000 de file, că i-am distrus. Acum am duşmani şi printre interlopi, şi între poliţişti şi la DNA”.
Din cele 4 cauze, la care se referea denunţătorul Petrof, în dosarul DNA, a mai arătat comisarul Iorga, trei au fost soluţionate prin identificarea autorilor, fiind vorba despre infracţiuni de furt şi înşelăciune. “Erau dosare în care se dorea clasarea. Eu am scris cu mâna mea, să se audieze anumite persoane. Era şi înşelăciune, prin metoda «Coletul», aducea colet şi cerea bani. S-au identificat autorii pentru că au fost executate sarcini trasate de mine. În celălalt dosar, partea vătămată şi-a recuperat prejudiciul, de la făptuitor, chiar la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, iar eu am fost acuzat de şantaj, deci se dorea să nu se recupereze prejudiciul. În acest caz, un fost poliţist care avea un depozit de lemne i-a vândut marfă lui «Babulică» iar acesta nu i-a dat banii, astfel că s-a făcut plângere la poliţie”.
În ceea ce priveşte condamnarea în dosarul DNA, a explicat Iorga, au fost epuizate căile de atac ordinare, pe fond şi apel, însă mai sunt cele extraordinare. şi CEDO. “Ministrul justiţiei a spus că va monitoriza activitatea Parchetelor, pentru a şti ce au făcut procurorii, şi mai ales ce nu au făcut, iar în cazul meu chiar nu au făcut. Sper ca totul să iasă la lumină”.
Reamintim că procurorii DNA l-au acuzat pe cms. şef Iorga că, în perioada octombrie - decembrie 2013, profitând de funcţia sa de şef al BIC din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila, ar fi exercitat “demersuri abuzive de imixtiune în activitatea de cercetare penală derulată de către subalternul său Petrof Vasile, subcomisar pe poliţie”. Iorga i-ar fi cerut subalternului să-i determine pe doi făptuitori dintr-un dosar să-i plătească suma de 1.100 lei, folos necuvenit, unui fost poliţist (B.G.) “cu care a fost coleg de serviciu şi cu care se afla în relaţii personale apropiate”. Fostul poliţist era parte vătămată în dosarul instrumentat de subcomisarul Petrof - dosar aflat sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila. Procurorii anticorupţie susţin că Iorga ar fi săvârşit un alt abuz faţă de subaltern, refuzând să înainteze dosarul la Parchet cu referatul întocmit de Petrof, cu propunere de neîncepere a urmăririi penale.
12 ani de la atacul violent
Reamintim că în noaptea de 27/28 mai 2005, în jurul orei 3.00, un comando format, se pare, din 3 indivizi necunoscuţi a ţintit cu pietre geamul termopan de la balconul comisarului Ionel Iorga, care locuia în blocul MAI din Ansamblul Buzăului. Ulterior, prin spărtura formată, atacatorii au aruncat două sticle pline cu benzină în dormitorul în care se aflau la acea oră ofiţerul, soţia şi mezina familiei. Uneia dintre sticle i-a sărit fitilul în balcon, incendiindu-l, apoi s-a izbit în tăblia patului din dormitorul comisarului Iorga, iar benzina s-a vărsat dedesubt. A doua sticlă a explodat la picioarele poliţistului, care dormea împreună cu soţia şi copilul de aproape doi ani, iar încăperea s-a aprins brusc, de sub pat. Iorga a dat să iasă din casă, după care, auzind bătăile în uşă ale unui coleg venit să-i sară în ajutor, s-a ascuns, crezând că va fi atacat. În dormitorul în flăcări rămăseseră soţia şi fetiţa, care inhalaseră fum înecăcios. Din celălalt dormitor, striga disperat copilul mai mare, băiatul care avea atunci 12 ani. Colegii lui Iorga au sărit să îl salveze şi au ajutat cum au putut. Foarte ciudat, atacatorii reuşiseră să întrerupă furnizarea apei şi a energiei electrice.
