Despre aceasta reprezentatie, regizorul a precizat ca este de fapt o farsa a unei farse. "Consider ca este o provocare sa joci bine o farsa si eu inteleg ca, de fapt, viata este o farsa si mi-am pus problema ce poti face cu viata asta de farsa? Nu mai respecti nici o regula? Sau trebuie sa fii curajos si sa-ti joci farsa cit de bine poti?", a explicat Piotr Cieplak, regizorul piesei "Palaria florentina".
Regie si critica
Spectacolul a inceput mai ciudat pentru o comedie, toti actorii erau aliniati in fundal, lumina s-a stins, iar unul dintre actori, singurul din bezna luminat de un reflector, a recitat un poem foarte pesimist al lui T. S. Eliot. Apoi comedia a inceput normal, publicul fiind foarte prins de toate gagurile actorilor, pe care le intelegeau foarte bine datorita traducerii. Cele doua ore cit a durat spectacolul au trecut aproape pe nesimtite. In final, s-a reluat momentul recitarii poemului lui Eliot de catre o actrita. Aceasta idee nu a fost apreciata de critici, acestia spunind ca spectatorul a fost lasat prea mult sa ghiceasca legatura dintre poem si spectacol.
"Poemul indoliat al lui Eliot consider ca nu are nici o legatura cu sirul de farse care urmeaza. Spectacolul are ritm, are solutii comice ingenioase, dar poemul este altceva, e alta piesa si ramii crucit ca s-a putut face o asemenea greseala. In ultimul timp exista tendinta de a transforma comediile in drama, cind sint drame care exprima foarte bine toate situatiile. Nu stiu de ce se tot incearca asa ceva. Aceeasi piesa a fost pusa si de Horatiu Malaele la Bucuresti si este cu totul altceva, sint reusite actoricesti remarcabile. Poate ar fi fost bine daca se aducea si acel spectacol pentru a putea face o comparatie", a spus criticul Mircea Ghitulescu.
Directorul Teatrului "Toma Caragiu" din Ploiesti, Lucian Sabados, a apreciat montarea poloneza, care a transformat textul lui Labiche intr-o constructie absurda in care se trece halucinant de la ridicol la sublim. Ca si criticii, Lucian Sabados a spus ca, totusi, s-a regasit prea putin in spectacol din poemul lui Eliot. "Spectacolul pune multe probleme, caricaturizeaza, accelereaza continuu miscarea, fapt care se regaseste si in zilele noastre. Stilistica spectacolului este neobisnuita si cred ca este vorba aici de o reconsiderare a teatrului bulevardier", a mai explicat Lucian Sabados.
"Regele Cymbelin" - un spectacol care iti da energie sau unul care te plictiseste?
A doua piesa care s-a putut vedea duminica seara a fost cea a Teatrului German de Stat din Timisoara, "Regele Cymbelin" de Shakespeare, in regia lui Alexander Hausvater. Piesa a fost jucata in limba germana, iar spectatorii au beneficiat de traducere in casti, astfel ca au putut urmari foarte bine spectacolul.
Criticii au avut pareri pro si contra montarii lui Hausvater. Unii au criticat faptul ca semnul scenic a ramas pe umerii actorilor si este un spectacol solicitant, atit pentru actori cit si pentru spectatori, care plictiseste cu toate ca este dinamic. Altii au spus ca nu s-a insistat prea mult pe lupte, ca finalul a fost prea aglomerat fata de cum a fost structurat spectacolul si ca i-a deranjat stridenta costumelor.
Directorul festivalului, criticul Doina Papp a explicat apoi ca acest spectacol a fost selectionat pentru ca jocul actorilor degaja o energie care face ca impactul cu spectatorii sa fie foarte puternic. "Este un spectacol viu, cu actori bine alesi, dinamici, care iti transmit energie", a spus criticul Doina Papp.
Despre relatia dintre regizorul Hausvater si actori si despre energia degajata de montarile sale a vorbit apoi actrita de la Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiesti Raluca Zamfirescu, care a lucrat la un alt spectacol cu regizorul Hausvater. "Hausvater, cind lucreaza, are energie si putere sa te duca intr-o lume pe care o inventeaza si te duci. Am vazut unele spectacole de-ale sale cu imagini grozave, care mi-au placut, si altele care nu mi-au placut pentru ca a chinuit actorii, insa, oricum ar fi intilnirea cu el, este un cistig", a explicat actrita Raluca Zamfirescu.
Despre relatia actor-regizor a vorbit si directorul de scena Victor Ioan Frunza. "Relatia dintre actor si regizor ne priveste doar pe noi, nu are relevanta pentru spectacol. Noi nu facem spectacole ca sa ne simtim bine intre noi, ci pentru public, iar publicul, in general, in Romania, e scos din ecuatie. Teatrul romanesc este axat pe succesul de stima, nu pe cel de public. Sint spectacole cu dosare groase, cu premii cistigate, si cu doar citiva spectatori. In ce priveste spectacolul "Cymbelin" am remarcat, din pacate, ca sint doi actori care nu vorbesc limba germana, actorii nu-si spun rolul, scot doar consoane si vocale. In general, acolo unde se joaca in alta limba exista probleme de pronuntie si cred ca este o problema in Romania", a apreciat Victor Ioan Frunza.
Concertul lui Tibor Cari - un manifest contra muzicii de plastic din spectacole
Despre cel de-al treilea moment al serii de duminica, "Muzica teatrului", s-a spus ca a fost un eveniment inedit si ca acest proiect al compozitorului de muzica de teatru Tibor Cari, concerte itinerante, doreste sa puna in valoare muzica de teatru. Concertul a cuprins piese create de compozitorul Tibor Cari pentru spectacolele de teatru, care au fost jucate in limbile romana, maghiara, germana si franceza: "Lectia" de Eugen Ionesco, "Fat Frumos din Lacrima" de Mihai Eminescu, "Hamlet" de Shakespeare, "Istoria comunismului povestita pentru bolnavii mintal" de Visniec, "Turandot" de Carlo Gozzi, "Darul Gorgonei" de Shaffer, "Scaunele" de Eugen Ionesco, "Nevestele vesele din Windsor" de Shakespeare, puse in scena de Victor Ioan Frunza.
"In general, in teatru se foloseste muzica de plastic (n.r. inregistrata), dar eu sint adeptul muzicii live care sustine intotdeauna mai bine ideea spectacolului. Acest proiect a aparut dintr-o discutie cu Victor Ion Frunza, din dorinta de a evidentia muzica pentru teatru care de cele mai multe ori ramine in umbra. Asa am ajuns sa sustin aceste concerte, care sint mereu altele, pentru ca ma adaptez locului in care sustin concertul", a explicat Tibor Cari. Dezbaterea a fost moderata de directorul festivalului, criticul Doina Papp si de tinerii Liviu Groza si Ionut Sociu.
Agenda festivalului
Marti - Recital extraordinar Ion Caramitru si Johnny Raducanu
Astazi, de la ora 18.00, in sala Mare va avea loc recitalul extraordinar sustinut de actorul Ion Caramitru si maestrul Johnny Raducanu, iar de la ora 20.30, in sala Studio are loc reprezentatia teatrului Aualeu Teatru de Garaj si Curte cu piesa "Umbrele pentru lacrimi" in regia lui Ovidiu Mihaita. De la ora 22.30, la clubul festivalului se sustine spectcolul "7 zile din viata lui Simone Labrosse", in regia lui Dan Tudor, spectacol ce apartine Teatrului "Luni" de la Green Hours.
Miercuri - "Marlene" cu Emilia Popescu si concert Ada Milea
Miine, de la ora 18.00 in Sala Mare se joaca "Marlene" in regia Catalinei Buzoianu, cu Emilia Popescu; de la ora 20.30, in sala Studio se va juca "Sint din Albania", spectacol al Teatrului Laborator XO5 si al Teatrului Odisea Tirana din Albania. De la ora 21.00, in sala "Darclee" de la Centrul Cultural pentru Tineret va sustine un recital Ada Milea& Co - "Quijote", iar de la 22.30, la clubul festivalului are loc spectacolul "Momiia" dupa Cehov, realizat de Nicolae Urs.
"Inima de ciine" nu are la Braila o scena compatibila tehnic
Din programul festivalului mai facea parte initial si spectacolul Teatrului National "I.L. Caragiale" din Bucuresti, "Inima de ciine", dramatizare de Iuri Kordonski dupa nuvela lui Mihail Bulgakov, din distributie facind parte Victor Rebengiuc, Mircea Rusu si Marius Manole. Din pacate, spectacolul nu va putea fi vazut la Braila pentru ca nici o scena nu intruneste conditiile tehnice necesare.
Tot din motive tehnice, spectacolul "O statie" de Stefan Peca, in regia Lidiei Vidu, care trebuia sa se joace la Clubul Festivalului a fost jucat aseara in sala Studio.
Final-protest in "Visul unei nopti de vara" contra birocratilor culturali
Directorul de scena Victor Ioan Frunza a declarat intr-o conferinta de presa ca finalul premierei "Visul unei nopti de vara" de Shakespeare, este dedicat scenografei Adriana Grand, care a stat opt luni in boxa acuzatilor pentru ca si-a aparat opera de un birocrat cultural. Din pacate, birocratul cultural a ajuns acum persoana importanta chiar in Ministerul Culturii, a mai spus directorul de scena Victor Ioan Frunza.