Prezenta investigatie jurnalistica reprezinta produsul Programului "Jurnalismul Medical si Comunitatile de Romi", realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent pe tema accesului la sanatate al comunitatilor de romi, finantat de Open Society Institute New York.
Putin peste 700 de mii de euro din fonduri europene si din bani publici reprezinta suma investita, in ultimii trei ani, in accesul romilor braileni la sanatate. Nu toti acesti bani se regasesc serviciile pentru comunitate, dupa cum au constatat jurnalistii nostri. Drumul banilor pompati in accesul romilor la sanatate a fost sinuos. Vietile romilor nu s-au schimbat semnificativ in bine, desi in acest sens, in ultimii trei ani, cel putin pe hirtie, au fost investiti peste 700 de mii de euro. Nu mai punem la socoteala mai vechile programe ale Ministerului Sanatatii, prin care s-a incercat implementarea unui sistem de imbunatatire a situatiei romilor. Patru sint directiile din care acesti bani s-au orientat in cele citeva zeci de comunitati de romi din judetul Braila.
De asta data, va prezentam unul dintre proiectele derulate in Chiscani, la Km 10, acolo unde a fost si a ramas Colonia plingerii.
"A fost si este mai rau decit la puscarie"
Aproape sase luni de zile au stat fara apa si fara toalete in garsoniere. Cind li s-au montat instalatiile sanitare si li s-a dat drumul la apa, s-au inundat. Le-a iesit mizeria in casa. Li s-au imbolnavit copiii. "A fost si este mai rau decit la puscarie. Celulele de la Aiud, de exemplu, sint dotate cu butoaie pe care hotii le duc dimineata la toaleta centrala. La Kilometrul 10 nu e nici macar atit. Am fost la domnul primar si i-am spus ca asa nu se
poate trai in conditiile astea de ocnas, dar dumnealui mi-a zis ca n-are bani. Cum se poate asa ceva, cind Guvernul si toate conducerile prefecturilor vor sa intre in UE. Noi, de la Km 10, stam fara apa, WC si lumina, iar banii au fost dati de "Sapard" sau "Phare". Am fost si la domnul viceprimar si mi-a zis ca o sa repare, iar ca banii pentru garsoniere au venit de la UE. Sint batrin si nu pot cobori in fiecare zi 60 de trepte, sa duc si sa aduc apa" , asa suna scrisoarea unui locatar din Colonia de la Kilometrul 10 din Chiscani, de linga municipiul Braila. Asa traiesc si azi, cu casele inundate de materii fecale, ferindu-si mereu copiii de boala, aproximativ 150 de familii de romi - 386 de persoane, din colonia considerata, cindva, "a plingerii". Ceva, totusi, s-a schimbat in colonie, insa numai la nivel de hirtii. Primaria Braila a cistigat, la inceputul lui 2005, finantare PHARE, de 200.000 euro, pentru "imbunatatirea situatiei romilor din comunitatea Colonie Km 10". Obiectivul principal al proiectului, la care Primaria a mai pus 18.612 euro, a fost acela de a reabilita 20 de garsoniere, spatii de locuit pentru romi, dat fiind "impactul locuintei asupra sanatatii fizice si mentale" si fiindca, "in domeniul sanatatii, exista un risc mare de imbolnavire in ceea ce priveste comunitatea, datorita conditiilor de viata, modului de alimentare, nerespectarii unui program de vaccinari pentru copii, lipsa unei igiene dentare, a unei igiene corporale prin lipsa sistemului de canalizare si alimentare cu apa, acumularea de focare de infectie prin lipsa apei si a canalizarii" - argumente pentru obtinerea finantarii. In acelasi proiect, declarat "cistigator", se mai arata ca la Km 10 "se manifesta o lipsa de informare cu privire la accesul la serviciile de sanatate si la modul in care acestea sint asigurate. De asemenea, apare si o problema de atitudine a personalului medical care nu intotdeauna acorda suficienta atentie copiilor romi care au nevoie de ingrijire, alaturi de necunoasterea de catre familie a riscurilor imbolnavirilor si masurilor de prevenire". In acest caz, grupul tinta, acela al comunitatii de romi, a fost propus de Directia de Sanatate Publica si Directia Serviciilor Publice. Lucrarile de reabilitare a locuintelor au inceput, in februarie 2005, cu "Agrocons" SRL Braila, cistigatoarea licitatiei, si s-au incheiat in noiembrie 2005."Agrocons" a cistigat licitatia, cu 194.636 euro, iar la sfirsit a declarat ca a economisit citeva sute de euro, putin peste 700. Tot atunci s-au facut si doua fose si o canalizare, dar din bani veniti de la bugetul primariei. Ce-i acum la Km 10?
Cazuri sociale
Parte dintre garsonierele reabilitate sint inundate. Cele peste 150 de familii de romi de aici traiesc in conditii insalubre, claie peste gramada, cu batrini, copii mici sau persoane cu handicap. Canalizarile sint infundate sau au fost prost facute, oamenii nici nu stiu ce sa mai creada. Garsonierele nu au nici o sursa centrala de incalzire, asa incit locatarii au fost nevoiti sa-si construiasca sobe din pamint in incaperi. Sobele scot fum prin toate incheieturile. Alaturi, intr-un pat, trei, patru copii. In fiece casa sint copii care tusesc, sint raciti de luni de zile, batrini sau persoane cu handicap.
Un rest de bani, incotro?
Si totusi, din proiect, au mai ramas ceva bani: 19.000 euro. "De restul de bani s-a infiintat un ONG care se numeste "Asociatia Romilor de la KM 10" care are sediul pe Str. Plevna la nr. 354 si pentru care s-a achizitionat tehnica de calcul. De asemenea, a fost platit un consilier juridic, care a sfatuit romii despre cum sa intocmeasca diferite documentatii pentru diferite ajutoare sociale, alocatii etc. Din aceiasi bani s-au platit si 10 romi care au lucrat acolo pe perioada reabilitarii, s-a mai platit si un lucrator comunitar care a vegheat la aplanarea conflictelor (? - n.r.). Se doreste ca acest ONG sa se ocupe de acum inainte de administrarea acestor garsoniere, cu incasare de chirii, intretinere, verificare, daca sint bine intretinute de chiriasi", ne-a relatat Traian Casandra, sef Serviciu Programe cu Finantare Externa, din cadrul Primariei. Aceeasi varianta a fost sustinuta si de catre George Isofache, reprezentant al romilor in cadrul proiectului respectiv. Consultanta si auditul au fost realizate de SC Moriah International SRL Bucuresti, in urma unei licitatii. Rezultatul a fost "de bine", conform raportului final nr. 37.581/10.10.2005. De mentionat ca si in cazul altor doua proiecte cu acelasi obiectiv, accesul romilor la sanatate, tot "Moriah International" a asigurat auditul financiar.
Nici Asociatia nu functioneaza
"Asociatia Romilor de la Km 10" nu functioneaza si n-are nici un fel de tehnica de calcul, conform declaratiei formulate pentru reporterii nostri, de insusi Sandel Grosu, reprezentantul romilor din judet :"Eu stiu ca sediul asociatiei a fost stabilit pe Str. Plevna 356, acolo unde este si sediul Aliantei pentru Unitatea Romilor din Braila. Dar nu functioneaza, n-are nimic, inca mai asteptam o hotarire de consiliu local in acest sens. (Intre timp, hotarirea a fost adoptata, asociatia a fost dotata, insa numai pe hirtie, chiar cu un reportofon digital si camera foto performanta, dotari pe care nu se stie cum le va folosi organizatia - n.r.). Aceasta asociatie va avea ca scop principal gestionarea fondului de locuinte reabilitate prin proiectul respectiv. Asociatia va mentine contractele cu o chirie modica si va functiona timp de cinci ani. Da... Stiu ca s-au oferit si consultatii in cadrul acestui proiect, consiliere juridica si profesionala, tot din banii ramasi, din cite stiu"
Confirmare: Intr-adevar, Asociatia Romilor de la Km 10 nu functioneaza si nici nu va functiona, cel putin pe Str. Plevna, la nr. 356. Reporterii nostri s-au deplasat acolo si au constatat ca pe Plevna, la nr. 356, domiciliaza o familie care nu stia nimic de existenta vreunei asociatii: "Poate alaturi, la 354", ne-au indrumat oamenii. Alaturi, pe o casa ce pare parasita, descoperim, intr-adevar, sigle care au legatura cu romii: Alianta pentru Unitatea Romilor (AUR) si Partida Romilor, organizatii care au intrat in unele curse electorale, unul dintre candidatii acestora fiind chiar Sandel Grosu, reprezentantul romilor din judet, in cadrul Prefecturii Braila. Pe fereastra casei de la Plevna 354, am descoperit si numele Fundatiei "Euro 21", organizatie care a fost parte in multe dintre proiectele pentru romi. Tragem cu ochiul inauntru: incaperea e goala, intr-un colt zace un birou - gen banca scolara din "PFL" scorojit, cu picioarele rupte. Pe jos, in incapere: pamint. Nici urma de dotare, de tehnica de calcul. Ii intrebam pe vecini cind si cum i-am putea gasi pe reprezentantii romilor, de la Plevna 354: "Nu stim. Greu de spus. Ii vedem foarte rar, la citeva luni". Citeva zile mai tirziu, cind asociatia respectiva a si primit, prin hotarire CLM, dotare pe hirtie in valoare de citeva mii de euro, UE deblocind, totodata, a doua transa de bani pentru program - 34.000 euro - presedintele Asociatiei Romilor Kilometrul 10, un anume Marian Grigore, a confirmat faptul ca asociatia nu a intrat in posesia dotarii, altminteri, un reportofon digital de citeva milioane bune, o camera foto, un scanner, un computer... Mai mult, acesta a tinut sa precizeze ca asociatia ar functiona pe Str. Plevna la nr. 354, ce-i
drept alaturi de Alianta pentru Unitatea Romilor, care, in acceptiunea acestuia, n-ar fi o organizatie politica.
Informatii la secret
In cazul tuturor celor trei proiecte PHARE implementate in Braila pentru ca romii sa aiba acces la sanatate, auditul financiar a fost realizat de "Moriah International" SRL Bucuresti. Conform Registrului Comertului, la "Moriah International", actionar majoritar, cu 80%, este Marioara Ivan, originara din Tufesti Braila. Celalalt asociat este un cetatean turc, Abdullah Unakitan. Firma s-a transferat, in octombrie 2003 in Bucuresti si are sediul in Sectorul 5. Marioara Ivan mai este unic asociat si administrator si la "Moriah Reorganizare- Lichidare" SRL Bucuresti, firma care are acelasi sediu ca si "Moriah International". Conform Ministerului Finantelor, in 2003, "Moriah International", avind ca obiect principal de activitate "contabilitate si revizie contabila", cu un singur angajat - numar mediu de salariati, a inregistrat un profit net de
1.293.000 lei ROL. Pe de o parte, in 2004, aceeasi firma a inregistrat un profit net de 553.909.000 lei ROL, avind active imobilizate de 756 milioane lei vechi si datorii totale de peste un miliard de lei. Pe de alta parte, in 2004, "Moriah Reorganizare - Lichidare" SRL, avind ca obiect principal de activitate "consultanta pentru afaceri si management", a inregistrat o pierdere neta de 22.169.000 lei ROL. Si aceasta firma are tot un singur angajat. Cum a ajuns "Moriah International" sa cistige licitatia pentru a realiza auditul si consultanta in cadrul celor trei proiecte? Secret. Cel putin asa am aflat de la o persoana care s-a recomandat drept Marioara Ivan, care a raspuns la numarul de telefon al societatii: "N-am ce sa vorbesc! Nu va spun nimic. N-aveti nici o calitate sa ma intrebati. Si ce daca sinteti jurnalisti!?". Un raspuns asemanator am primit si de la unul dintre coordonatorii proiectelor, ec. Chiva Rogoz, angajata Prefecturii Braila: "Eu nu mai am numarul de telefon de la "Moriah", dar nici nu va pot ajuta, fiindca datele sint secrete, n-
avem voie sa va spunem nimic. Asa... pentru dumneavoastra, sa stiti ca totul a fost in regula, da, si-n raportul de audit financiar intocmit de "Moriah International"." Vom reveni.
Putin peste 700 de mii de euro din fonduri europene si din bani publici reprezinta suma investita, in ultimii trei ani, in accesul romilor braileni la sanatate. Nu toti acesti bani se regasesc serviciile pentru comunitate, dupa cum au constatat jurnalistii nostri. Drumul banilor pompati in accesul romilor la sanatate a fost sinuos. Vietile romilor nu s-au schimbat semnificativ in bine, desi in acest sens, in ultimii trei ani, cel putin pe hirtie, au fost investiti peste 700 de mii de euro. Nu mai punem la socoteala mai vechile programe ale Ministerului Sanatatii, prin care s-a incercat implementarea unui sistem de imbunatatire a situatiei romilor. Patru sint directiile din care acesti bani s-au orientat in cele citeva zeci de comunitati de romi din judetul Braila.
De asta data, va prezentam unul dintre proiectele derulate in Chiscani, la Km 10, acolo unde a fost si a ramas Colonia plingerii.
"A fost si este mai rau decit la puscarie"
Aproape sase luni de zile au stat fara apa si fara toalete in garsoniere. Cind li s-au montat instalatiile sanitare si li s-a dat drumul la apa, s-au inundat. Le-a iesit mizeria in casa. Li s-au imbolnavit copiii. "A fost si este mai rau decit la puscarie. Celulele de la Aiud, de exemplu, sint dotate cu butoaie pe care hotii le duc dimineata la toaleta centrala. La Kilometrul 10 nu e nici macar atit. Am fost la domnul primar si i-am spus ca asa nu se
poate trai in conditiile astea de ocnas, dar dumnealui mi-a zis ca n-are bani. Cum se poate asa ceva, cind Guvernul si toate conducerile prefecturilor vor sa intre in UE. Noi, de la Km 10, stam fara apa, WC si lumina, iar banii au fost dati de "Sapard" sau "Phare". Am fost si la domnul viceprimar si mi-a zis ca o sa repare, iar ca banii pentru garsoniere au venit de la UE. Sint batrin si nu pot cobori in fiecare zi 60 de trepte, sa duc si sa aduc apa" , asa suna scrisoarea unui locatar din Colonia de la Kilometrul 10 din Chiscani, de linga municipiul Braila. Asa traiesc si azi, cu casele inundate de materii fecale, ferindu-si mereu copiii de boala, aproximativ 150 de familii de romi - 386 de persoane, din colonia considerata, cindva, "a plingerii". Ceva, totusi, s-a schimbat in colonie, insa numai la nivel de hirtii. Primaria Braila a cistigat, la inceputul lui 2005, finantare PHARE, de 200.000 euro, pentru "imbunatatirea situatiei romilor din comunitatea Colonie Km 10". Obiectivul principal al proiectului, la care Primaria a mai pus 18.612 euro, a fost acela de a reabilita 20 de garsoniere, spatii de locuit pentru romi, dat fiind "impactul locuintei asupra sanatatii fizice si mentale" si fiindca, "in domeniul sanatatii, exista un risc mare de imbolnavire in ceea ce priveste comunitatea, datorita conditiilor de viata, modului de alimentare, nerespectarii unui program de vaccinari pentru copii, lipsa unei igiene dentare, a unei igiene corporale prin lipsa sistemului de canalizare si alimentare cu apa, acumularea de focare de infectie prin lipsa apei si a canalizarii" - argumente pentru obtinerea finantarii. In acelasi proiect, declarat "cistigator", se mai arata ca la Km 10 "se manifesta o lipsa de informare cu privire la accesul la serviciile de sanatate si la modul in care acestea sint asigurate. De asemenea, apare si o problema de atitudine a personalului medical care nu intotdeauna acorda suficienta atentie copiilor romi care au nevoie de ingrijire, alaturi de necunoasterea de catre familie a riscurilor imbolnavirilor si masurilor de prevenire". In acest caz, grupul tinta, acela al comunitatii de romi, a fost propus de Directia de Sanatate Publica si Directia Serviciilor Publice. Lucrarile de reabilitare a locuintelor au inceput, in februarie 2005, cu "Agrocons" SRL Braila, cistigatoarea licitatiei, si s-au incheiat in noiembrie 2005."Agrocons" a cistigat licitatia, cu 194.636 euro, iar la sfirsit a declarat ca a economisit citeva sute de euro, putin peste 700. Tot atunci s-au facut si doua fose si o canalizare, dar din bani veniti de la bugetul primariei. Ce-i acum la Km 10?
Cazuri sociale
Parte dintre garsonierele reabilitate sint inundate. Cele peste 150 de familii de romi de aici traiesc in conditii insalubre, claie peste gramada, cu batrini, copii mici sau persoane cu handicap. Canalizarile sint infundate sau au fost prost facute, oamenii nici nu stiu ce sa mai creada. Garsonierele nu au nici o sursa centrala de incalzire, asa incit locatarii au fost nevoiti sa-si construiasca sobe din pamint in incaperi. Sobele scot fum prin toate incheieturile. Alaturi, intr-un pat, trei, patru copii. In fiece casa sint copii care tusesc, sint raciti de luni de zile, batrini sau persoane cu handicap.
Un rest de bani, incotro?
Si totusi, din proiect, au mai ramas ceva bani: 19.000 euro. "De restul de bani s-a infiintat un ONG care se numeste "Asociatia Romilor de la KM 10" care are sediul pe Str. Plevna la nr. 354 si pentru care s-a achizitionat tehnica de calcul. De asemenea, a fost platit un consilier juridic, care a sfatuit romii despre cum sa intocmeasca diferite documentatii pentru diferite ajutoare sociale, alocatii etc. Din aceiasi bani s-au platit si 10 romi care au lucrat acolo pe perioada reabilitarii, s-a mai platit si un lucrator comunitar care a vegheat la aplanarea conflictelor (? - n.r.). Se doreste ca acest ONG sa se ocupe de acum inainte de administrarea acestor garsoniere, cu incasare de chirii, intretinere, verificare, daca sint bine intretinute de chiriasi", ne-a relatat Traian Casandra, sef Serviciu Programe cu Finantare Externa, din cadrul Primariei. Aceeasi varianta a fost sustinuta si de catre George Isofache, reprezentant al romilor in cadrul proiectului respectiv. Consultanta si auditul au fost realizate de SC Moriah International SRL Bucuresti, in urma unei licitatii. Rezultatul a fost "de bine", conform raportului final nr. 37.581/10.10.2005. De mentionat ca si in cazul altor doua proiecte cu acelasi obiectiv, accesul romilor la sanatate, tot "Moriah International" a asigurat auditul financiar.
Nici Asociatia nu functioneaza
"Asociatia Romilor de la Km 10" nu functioneaza si n-are nici un fel de tehnica de calcul, conform declaratiei formulate pentru reporterii nostri, de insusi Sandel Grosu, reprezentantul romilor din judet :"Eu stiu ca sediul asociatiei a fost stabilit pe Str. Plevna 356, acolo unde este si sediul Aliantei pentru Unitatea Romilor din Braila. Dar nu functioneaza, n-are nimic, inca mai asteptam o hotarire de consiliu local in acest sens. (Intre timp, hotarirea a fost adoptata, asociatia a fost dotata, insa numai pe hirtie, chiar cu un reportofon digital si camera foto performanta, dotari pe care nu se stie cum le va folosi organizatia - n.r.). Aceasta asociatie va avea ca scop principal gestionarea fondului de locuinte reabilitate prin proiectul respectiv. Asociatia va mentine contractele cu o chirie modica si va functiona timp de cinci ani. Da... Stiu ca s-au oferit si consultatii in cadrul acestui proiect, consiliere juridica si profesionala, tot din banii ramasi, din cite stiu"
Confirmare: Intr-adevar, Asociatia Romilor de la Km 10 nu functioneaza si nici nu va functiona, cel putin pe Str. Plevna, la nr. 356. Reporterii nostri s-au deplasat acolo si au constatat ca pe Plevna, la nr. 356, domiciliaza o familie care nu stia nimic de existenta vreunei asociatii: "Poate alaturi, la 354", ne-au indrumat oamenii. Alaturi, pe o casa ce pare parasita, descoperim, intr-adevar, sigle care au legatura cu romii: Alianta pentru Unitatea Romilor (AUR) si Partida Romilor, organizatii care au intrat in unele curse electorale, unul dintre candidatii acestora fiind chiar Sandel Grosu, reprezentantul romilor din judet, in cadrul Prefecturii Braila. Pe fereastra casei de la Plevna 354, am descoperit si numele Fundatiei "Euro 21", organizatie care a fost parte in multe dintre proiectele pentru romi. Tragem cu ochiul inauntru: incaperea e goala, intr-un colt zace un birou - gen banca scolara din "PFL" scorojit, cu picioarele rupte. Pe jos, in incapere: pamint. Nici urma de dotare, de tehnica de calcul. Ii intrebam pe vecini cind si cum i-am putea gasi pe reprezentantii romilor, de la Plevna 354: "Nu stim. Greu de spus. Ii vedem foarte rar, la citeva luni". Citeva zile mai tirziu, cind asociatia respectiva a si primit, prin hotarire CLM, dotare pe hirtie in valoare de citeva mii de euro, UE deblocind, totodata, a doua transa de bani pentru program - 34.000 euro - presedintele Asociatiei Romilor Kilometrul 10, un anume Marian Grigore, a confirmat faptul ca asociatia nu a intrat in posesia dotarii, altminteri, un reportofon digital de citeva milioane bune, o camera foto, un scanner, un computer... Mai mult, acesta a tinut sa precizeze ca asociatia ar functiona pe Str. Plevna la nr. 354, ce-i
drept alaturi de Alianta pentru Unitatea Romilor, care, in acceptiunea acestuia, n-ar fi o organizatie politica.
Informatii la secret
In cazul tuturor celor trei proiecte PHARE implementate in Braila pentru ca romii sa aiba acces la sanatate, auditul financiar a fost realizat de "Moriah International" SRL Bucuresti. Conform Registrului Comertului, la "Moriah International", actionar majoritar, cu 80%, este Marioara Ivan, originara din Tufesti Braila. Celalalt asociat este un cetatean turc, Abdullah Unakitan. Firma s-a transferat, in octombrie 2003 in Bucuresti si are sediul in Sectorul 5. Marioara Ivan mai este unic asociat si administrator si la "Moriah Reorganizare- Lichidare" SRL Bucuresti, firma care are acelasi sediu ca si "Moriah International". Conform Ministerului Finantelor, in 2003, "Moriah International", avind ca obiect principal de activitate "contabilitate si revizie contabila", cu un singur angajat - numar mediu de salariati, a inregistrat un profit net de
1.293.000 lei ROL. Pe de o parte, in 2004, aceeasi firma a inregistrat un profit net de 553.909.000 lei ROL, avind active imobilizate de 756 milioane lei vechi si datorii totale de peste un miliard de lei. Pe de alta parte, in 2004, "Moriah Reorganizare - Lichidare" SRL, avind ca obiect principal de activitate "consultanta pentru afaceri si management", a inregistrat o pierdere neta de 22.169.000 lei ROL. Si aceasta firma are tot un singur angajat. Cum a ajuns "Moriah International" sa cistige licitatia pentru a realiza auditul si consultanta in cadrul celor trei proiecte? Secret. Cel putin asa am aflat de la o persoana care s-a recomandat drept Marioara Ivan, care a raspuns la numarul de telefon al societatii: "N-am ce sa vorbesc! Nu va spun nimic. N-aveti nici o calitate sa ma intrebati. Si ce daca sinteti jurnalisti!?". Un raspuns asemanator am primit si de la unul dintre coordonatorii proiectelor, ec. Chiva Rogoz, angajata Prefecturii Braila: "Eu nu mai am numarul de telefon de la "Moriah", dar nici nu va pot ajuta, fiindca datele sint secrete, n-
avem voie sa va spunem nimic. Asa... pentru dumneavoastra, sa stiti ca totul a fost in regula, da, si-n raportul de audit financiar intocmit de "Moriah International"." Vom reveni.
