* astăzi, 25 martie, apare primul număr on line al publicației literare a Centrului de Studii Dunărene al Academiei Române
Astăzi, 25 martie, se lansează în mediul on line primul număr al revistei “Colocvii dunărene”, publicație literară a Centrului de Studii Dunărene al Academiei Române, un eveniment cultural și o Călătorie care începe, așa după cum subliniază Viorel Coman, redactorul-șef al revistei. O călătorie prin evenimentele academice desfășurate la Brăila, prin file de jurnal sau de dicționar, prin istoria literară, prin lecturi contemporane sau cronică literară, o publicație în care notele de călător se îmbină cu eseul sau cu Metafizica de la Dunărea de Jos, cu proza, poezia sau artele în care muzica, teatrul sau ecranizările după Panait Istrati. Și, nu în ultimul rând, o revistă ilustrată cu măiestrie și rafinament cu lucrări ale pictorului Ion Radu și coordonată de Ionel Cândea, Viorel Coman și Valentin Popa, cărora li se alătură nume sonore ale culturii, atât pe plan local, cât și național, în colectivul redacțional.
“Un eveniment petrecut la începutul toamnei trecute la Muzeul Brăilei „Carol I” – deschiderea Centrului de Studii Dunărene, sub egida Academiei Române – începe deja să-și arate primele roade: apariția revistei de literatură „Colocvii dunărene”. Am remarcat în ultimii ani că multe evenimente culturale se petrec într-un spațiu ca de plută, fără ecoul firesc, deși calitatea actului artistic este de primă mână. De asemenea, am remarcat că mai ales în rândul unor tineri se petrece un fenomen de nepăsare față de lectură; i-am văzut părăsind cartea, i-am văzut indiferenți la miracolul cuvântului scris, cu sensurile multiplicate în poezie, povestire, teatru și devenind captivi unei alte galaxii, întemeiate pe imagine și zgomot. I-am văzut apoi părăsind, nu doar cu seninătate, ci și cu îndârjire, locurile unde ar trebui să știe că le sunt vii rădăcinile, plecând spre alte zări. E frumoasă libertatea, e tentantă chemarea departelui. Dar avem datoria să spunem generațiilor de azi, într-un moment identitar ușor șubrezit de tăvălugul globalizant, că există cuvântul „acasă”. Până să-i vedem că se hotărăsc să plece, avem datoria să-i învățăm să privească, să vadă dincolo de cenușiul și banalul cotidian, lumea profundă, aparent uitată, păstrată întreagă, precum albina în chihlimbar, în operele scriitorilor români cu rădăcini brăilene sau dunărene”, începe această Călătorie în primul număr al “Colocviilor dunărene”, profesorul și criticul literar Viorel Coman.
