• agricultura continuă să genereze, an de an, profituri de zeci de milioane de lei, dar, mai nou, “şi-a revenit din pumni” şantierul naval “Vard Brăila” care a urcat direct pe locul II în Top Profit Brăila 2017 • numai arendaşul IMB, de exemplu, a raportat anul trecut profit de 73,3 milioane lei, cu peste 2 milioane mai mult decât în 2016 • dacă “Vard Brăila” a fost pe pierdere în 2016, acum a raportat profit net de aproape 28 milioane lei • per total judeţ, afacerile pe plus au crescut la 2,92 miliarde lei faţă de 2,6 miliarde lei în 2016 • practic, jumătate dintre firmele care au depus bilanţ pe 2017 au raportat profit, doar o treime au declarat pierdere, iar 15% au închis pe zero
Agricultura şi construcţiile de nave se dovedesc a fi din nou locomotiva economiei Brăilei. Pe aceşti doi mari piloni se sprijină practic întregul business local în contextul în care “Agricost”, arendaşul Insulei Maria Brăilei, alături de şantierul naval “Vard Brăila” SA, sunt firmele cu cele mai mari profituri nete. Şi orice “sughiţ” în derularea afacerilor celor doi are reverberaţii pe orizontală şi verticală în întreg mediul de afaceri local. Iar asta numai dacă luăm în calcul faptul că cele două companii sunt cei mai mari doi angajatori din mediul privat brăilean şi concentrează, atenţie!, aproape 20% din întreaga cifră de afaceri a judeţului nostru.
În paralel, se observă şi o creştere a pierderilor raportate de firme, de la 137,8 milioane lei în 2016, la 187,7 milioane lei anul trecut, ceea ce cumulat cu faptul că numărul firmelor care au raportat fie profit, fie pierdere a rămas relativ constant, duce la ideea că asistăm la o polarizare a rezultatelor financiare.
Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă prezentăm în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei”, gândită ca o radiografie a economiei locale pe baza rezultatelor de bilanţ raportate de mediul de afaceri şi consemnate în datele oficiale ale Fiscului.
Total profituri pe 2017 de 85,4 milioane euro
Ca o privire de ansamblu asupra rezultatelor de bilanţ raportate de firmele din judeţul nostru se poate observa că 2017 a fost un an bun în care mai multe companii au reuşit să înregistreze afaceri pe profit. Totuşi, 2017 a însemnat pentru economia locală şi creşterea ponderii afacerilor încheiate pe pierdere. Una peste alta însă, anul trecut poate fi bifat la categoria “Aşa DA”. Practic, 2017 a fost un an bun, poate nu la fel de bun ca 2016, dar, per total, pe un trend economic ascendent. Dar să vedem şi cifrele care ne îndreaptă spre ideea că mediul de afaceri din Brăila este în dezvoltare.
O statistică oficială a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila ne arată că, în cel mai recent an de raportare contabilă (adică 2017) au fost 3.935 de firme locale care au însumat profituri nete undeva la aproape 392,7 milioane lei, echivalentul a circa 85,4 milioane euro. Ca termen de comparaţie, în 2016 au fost 4.110 companii care au raportat profituri însumate la aproape 85,2 milioane euro.
Pe tranşe de profit tabloul anului 2017 arată astfel:
- câştiguri nete sub 1.000 euro avem 748 de firme cu beneficiu cumulat la peste 1,42 milioane lei (936 firme în 2016 cu aproape 1,723 milioane lei profit în 2016);
- între 1.000 euro şi 5.000 euro avem 1.099 societăţi cumulând profituri totale de 13,32 milioane lei (1.162 companii în 2016 cu 13,9 milioane lei profit);
- în tranşa 5.000 euro - 100.000 euro avem 1.895 firme cu 212,34 milioane lei profit (1.866 firme cu 195,73 milioane lei profituri în 2016);
- în tranşa 100.000 - 1.000.000 euro profit avem 193 de firme cu 165,57 milioane lei profit (în 2016 au fost 143 de companii cu 127,13 milioane lei);
- în tranşa peste 1 milion de euro profit se încadrează 11 firme cu profituri de 184,14 milioane lei (3 firme în anul 2016 cu profit de circa 45 milioane lei).
Aşadar, se poate observa că pe primele două tranşe de profit (cele de până în 5.000 euro) avem o scădere atât a numărului de firme, cât şi a profiturilor raportate de acestea, în timp ce tot mai multe companii locale au depăşit pragul de 5.000 euro profit, inclusiv ca sume nete.
Firmele pe minus, în uşoară scădere
La polul opus, dacă discutăm de agenţi economici pe pierdere avem 2.619 companii care au cumulat un minus total de circa 187,7 milioane lei, faţă de 2.640 de companii anul trecut care au raportat pierderi cumulate la 137,84 milioane lei. Ca termen de comparaţie, în 2015 au fost 2.628 agenţi economici cu pierderi totale de 226,3 milioane lei. Mai trebuie spus că doar 2 firme au înregistrat pierderi mai mari de 1 milion euro, alte 36 de firme au fost în tranşa “sub 1 milion dar nu mai mult de 100.000 euro”, iar restul s-au clasat sub pragul 100.000 euro pierdere.
Ca o privire generală peste capitolul “pierderi” se poate observa că cei 2.619 agenţi economici au derulat afaceri în sumă totală de 504,5 milioane lei ceea ce înseamnă că, în medie, la fiecare 100 lei volum de afaceri patronii respectivi au “mers” cu 37 de lei pierdere netă, în uşoară creştere faţă de 2016, când media era de 34 lei pierdere la suta de lei cifră de afaceri. Minusuri consistente au fost pe tranşa 1.000 - 100.000 euro: pierderi de 77,1 milioane lei (71,8 milioane lei în 2016) la o cifră de afaceri de 398,58 milioane lei (331,4 milioane lei în 2016).
Interesant de punctat aici ar fi faptul că numărul companiilor care au închis pe zero, adică nici profit dar nici pierdere, este în uşoară creştere: 1.173 agenţi economici în 2017, faţă de 1.115 agenţi economici în 2016 şi 1.118 înregistraţi 2015.
Totalul cifrei de afaceri pe judeţ este în creştere la aproape 3 miliarde lei
Ca şi anul trecut, în analiza rezultatelor firmelor locale am luat în “vizor” şi indicatorul “cifră de afaceri” pentru a putea calcula mai departe rata profitului pentru firmele locale, după formula profit / CA x 100. Astfel, anul trecut companiile locale au raportat cifre de afaceri cumulate de 2,92 miliarde lei, de unde rezultă că media per total judeţ a ratei profitului este de 13,45%, în scădere cu 1,28 puncte procentuale dacă ne raportăm la rezultatele lui 2016. Chiar şi aşa, procentul de rată medie a profitului per total judeţ se încadrează confortabil în calificativul “Stabil” (între 1% şi 15%). În literatura de specialitate, marja profitului net are 3 calificative în funcţie de valoarea acestui indicator: cu rată sub 1% firma este considerată “Instabilă”, între 1% şi 15% - “Stabilă” şi peste 15% - “Volatilă”.
Pe tranşe de profit, se poate observa că majoritatea firmelor cu beneficiu consistent (între 5.000 şi 100.000 euro) au o rată a profitului de 12,86% (ca termen de comparaţie, cu un an mai înainte rata profitului aici era de 12,17%). De altfel, în acest eşalon sunt cumulate şi cele mai mari valori ale cifrei de afaceri, 1,65 miliarde de lei cumulat, faţă de 2,92 miliarde lei total cifră de afaceri per întreg judeţul.
O altă tranşă care a concentrat o importantă cotă din CA a întreg judeţului este cea a firmelor cu profit între 100.000 şi 1.000.000 euro, unde discutăm de afaceri cumulate de aproximativ 0,784 miliarde lei, în creştere consistentă faţă de 2016 când discutam despre CA de aproape 0,51 miliarde lei. Aici rata medie a profitului net este de aproape 21,1%. Adică, la fiecare 100 lei cifră de afaceri, patronii au realizat 21 lei profit net.
Agricultura, rămâne principalul generator de profit
Aşa cum aminteam încă de la începutul acestui material, firmele din domeniul agricultură şi conexe se menţin pe locuri fruntaşe în clasamentul anual. Ca şi anul trecut, “Agricost” SA, până acum câteva săptămâni, proprietatea omului de afaceri Constantin Duluţe, arendaşul celei mai mari exploataţii agricole din ţară, Insula Mare a Brăilei, este pe locul I la nivelul judeţului nostru. Dacă în 2016 unitatea raportase la o cifră de afaceri de 387,2 milioane lei, un profit net de aproape 71,1 milioane lei (15,8 milioane euro), cu o echipă de 917 angajaţi, anul trecut a derulat afaceri însumând 359,22 milioane lei, din care a rezultat un profit net de 73,3 milioane lei, cu o echipă de 834 de angajaţi. De precizat că în urmă cu puţin timp, Constantin Duluţe a decis să vândă întreaga companie unui puternic om de afaceri. Chiar la începutul acestei luni Duluţe a făcut publică această intenţie şi a dat asigurări că şi după ce va intra în portofoliul firmei “Al Dahra” din Emiratele Arabe Unite, deţinută de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, “Agricost” SA îşi va păstra actualii salariaţi şi chiar va face angajări noi. Asta deoarece arabii ar intenţiona să facă investiţii masive, menite să aducă un plus de eficienţă în exploatarea terenurilor arabile din Insula Mare. Terenurile rămân în continuare în proprietatea statului român, “Agricost” SA păstrându-şi concesiunea încheiată pe o perioadă de 20 de ani, începând cu 2012.
“Vard Brăila” a revenit pe profit
Surpriza plăcută din acest an este revenirea spectaculoasă a şantierului naval “Vard Brăila” SA care, după un 2016 încheiat pe pierdere, a urcat în 2017 direct pe locul II. Concret, în 2016 compania a realizat o cifră de afaceri de 170,85 milioane lei (250,6 milioane lei în 2015, 319,2 milioane lei în 2014 şi 368,5 milioane lei în 2013), dar la final a ieşit pe minus cu 17,12 milioane lei (2015 profit net de 1,12 milioane lei, puţin peste 8 milioane lei în 2014 şi 50,2 milioane lei în 2013). În anul 2017, însă, “Vard Brăila” SA a avut o cifră de afaceri de 148,7 milioane lei, cu un profit net de 27,88 milioane lei, având o echipă de 1.559 angajaţi.
Pe locul III a urcat acum “Ecologic 3R” care a raportat o cifră de afaceri de 54,1 milioane lei cu un profit net de 18,74 milioane lei (5,2 milioane lei profit în 2016 şi 2,2 milioane lei în 2015).
Pe locul IV apare “Serv Class”, firmă care a anunţat că în 2017 a realizat un profit de 14,54 milioane lei în sensibilă creştere comparativ cu 2016 când profitul net a fost de 9,57 milioane lei sau de 9,42 milioane lei în 2015.
Cei de la “Serv Class” sunt urmaţi de “Agri Delta Serv” - 10,84 milioane lei profit net, “Eldomir Impex” - 10,35 milioane lei, CUP Dunărea Brăila - 6,56 milioane lei, “Tracon” - 6,56 milioane lei, “Chimagri Distribution” - 5,59 milioane lei, “Punto Prod” - 5,13 milioane lei şi “Cavmario Trans” - 4,65 milioane lei.
“Agro Periland”, “Bona Avis”, “First Farms Agro East”, “Rominsem”, “Agridor”, “Agro Hagiu”, sunt alte câteva exemple de firme din domeniul agricol care au reuşit şi în 2017 să raporteze profituri consistente, de sute de mii de euro. Nu trebuie omis un aspect deosebit de important: în continuare agricultura este un sector intens măcinat de fenomenul evaziune fiscală, controalele periodice ale inspectorilor fiscali şi celor antifraudă reuşind an de an să prindă firme din acest domeniu care încearcă să “fenteze” statul.
În afară de firmele din agricultură, s-au poziţionat în clasamentul local pe locuri meritorii firme precum producătorul de pâine “Labrador Trade”, dealerul auto “Apan Motors”, transportatorul naval “Romnav”,ori fabrica de confecţii “Braiconf”.
Dacă am schimba criteriul principal de ierarhizare de la “Profit net” către “Angajaţi”, clasamentul Top 10 firme ar arăta un pic diferit faţă de cel prezentat anterior: “Vard Brăila” SA, CUP Dunărea Brăila, “Agricost”, “Braiconf”, “Solo Textil”, “Promex” SA, “Emmgi Prod”, “Enter 2” SA, “Bona Avis” şi “Braicar” SA.
Cele mai mari 10 firme pe pierderi cumulează un minus de aproape 20 milioane lei
Dacă deschidem subiectul “firme pe pierdere”, iată cum arată clasamentul companiilor care au încheiat anul 2017 pe minus.
Pe primul loc se situează ferma de creştere a ovinelor şi caprinelor de la Romanu “Ocean World Company” SRL cu o pierdere de 2,93 milioane lei, urmată de operatorul portuar “Hercules” SA - 2,87 milioane lei, “Gusunlife” (comerţ cu ridicata al animalelor vii) - 2,39 milioane lei, “Bafro Forest Impex” (comerţ cu ridicata nespecializat) - 1,9 milioane lei, fostul combinat de celuloză şi hârtie “Celhart Donaris” - 1,89 milioane lei, “Gvbconsultance” (comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate) - 1,86 milioane lei, “Firstfarms” (cultivarea cerealelor) - 1,73 milioane lei, producătorul de energie electrică “Agro Bio Codru” - 1,48 milioane lei, firma de construcţii “PSH Proservcons” - 1,41 milioane lei şi operatorul de salubritate “ECO” SA cu o pierdere de 1,39 milioane lei.
Fiscul brăilean a colectat mai multe venituri la bugetul de stat
Că firmelor locale le-a mers ceva mai bine în 2017 se vede şi din veniturile colectate de fiscul local la bugetul de stat general consolidat (BSGC). De exemplu, potrivit datelor din raportul anual de activitate al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Brăila, în 2016 totalul veniturilor la BSGC a fost de 751,84 milioane lei din care aproape 341,6 milioane lei numai impozit pe profit, impozit pe venit, TVA, accize şi alte venituri. Anul trecut însă, cifrele s-au îmbunătăţit substanţial: totalul veniturilor colectate la BSGC a fost de 818,02 milioane lei, din care aproape 358 milioane lei cumulat impozit pe profit, impozit pe venit, TVA, accize şi alte benituri la bugetul de stat. În creştere, aşadar, cu 16,4 milioane lei, adică puţin peste 4,8 puncte procentuale.
