Previziuni sumbre pentru judeţul nostru, dar şi câteva semne încurajatoare. O analiză economică realizată de revista "Capital" relevă faptul că Brăila se numără printre judeţele cu vulnerabilitate ridicată pe fondul crizei, care ne-a lovit încă de la finele anului trecut. Conform studiului, Brăila ocupă locul 19 într-un clasament cu 42 de poziţii, reprezentând toate judeţele ţării, plus capitala Bucureşti. De precizat este că poziţionarea noastră în prima jumătate a clasamentului nu este deloc de bun augur întrucât, conform indicilor luaţi în calcul, cu cât eşti mai sus pe listă, cu atât eşti mai vulnerabil în faţa crizei. Astfel, cele mai vulnerabile regiuni la recesiune, spun analiştii, vor fi tocmai acele zone mai dezvoltate din România, mai strâns legate de mersul economiei mondiale. De partea cealaltă a baricadei se află judeţe din sudul şi estul ţării, preponderent agricole, predominant rurale şi încă tributare relaţiilor economice tradiţionale. Referitor la regiunea din care facem parte, victimă sigură a crizei va fi Galaţiul (cu o economie dependentă excesiv de Combinatul "Arcelor Mittal", care a scăzut semnificativ producţia începând din octombrie şi o va face în continuare), urmat îndeaproape de Constanţa. Brăila ocupă locul 3 în euroregiune, previziunile indicând faptul că Vrancea va fi judeţul cel mai puţin afectat. Şi mai avem vecini care stau mai bine decât noi, exemplu în acest sens fiind Ialomiţa, pe poziţia 39.
În funcţie de pesimismul previziunilor, realizatorii topului au împărţit judeţele în patru mari categorii de vulnerabilitate - severă, ridicată, medie şi redusă - pentru fiecare categorie fiind alocată o culoare pe principiul codului hidrometeorologic: grena, roşu, vernil şi verde închis. Brăila este marcată cu roşu, fapt ce ar trebui să pornească, dacă mai era cazul, alarmele pe pupitrele de comandă ale autorităţilor locale. Realizat ca o analiză de tip Swot - puncte tari şi puncte slabe, clasamentul evidenţiază o serie de vulnerabilităţi, o parte cunoscute, dar multe de noutate.
Cele mai afectate vor fi judeţele cu dezvoltare industrială monoproduct
În realizarea studiului, redactorii de la "Capital" au solicitat şi punctul de vedere mai multor economişti, printre care şi prof. univ. dr. Mircea Coşea. Acesta a zugrăvit, în linii mari, un portret-robot al judeţului sensibil la criză, categorie unde, aşa cum am spus, se încadrează şi Brăila. Astfel, sursa citată consideră că, din punct de vedere economic, cele mai afectate vor fi judeţele care cunosc o dezvoltare industrială de tip monoproduct, cu orientare predilectă la export, unde există unităţi industriale delocalizate din vestul Europei sau de producţie tip lohn şi/sau unde sunt în derulare mari proiecte de investiţii ale unor firme multinaţionale sau prin credite de tip sindicalizat ale unor investitori străini (imobiliar, retail, parcuri industriale etc.). De asemenea, zonele mai vulnerabile la criză se caracterizează printr-un grad superior de îndatorare bancară a producătorilor agricoli, a industriei alimentare şi a IMM-urilor şi printr-un grad superior de angajare prin credite sau leasing a populaţiei.
"În judeţele respective se înregistrează o pondere peste medie a populaţiei slab sau monocalificate, dependentă de locuri de muncă la unul sau puţini angajatori ori compatibilă doar cu locuri de muncă în domeniile serviciilor primare, în primul rând retailul", afirmă acesta. Nu în ultimul rând, un alt minus îl reprezintă instabilitatea politică la nivelul consiliilor locale şi judeţean, lipsa de conlucrare între reprezentanţii diferitelor partide sau discriminarea financiară a unor localităţi pe criterii politice.
Puncte tari - puncte slabe
Conform studiului revistei "Capital", Brăila s-a clasat pe locul 19 în topul vulnerabilităţii, scorul obţinut plasând judeţul în categoria de "vulnerabilitate ridicată". Concret, a obţinut punctaj bun la evoluţia producţiei industriale pe ultimele trei luni din 2008: 42 din 42 în octombrie şi 40 din 42 în noiembrie, cu menţiunea că în decembrie s-a înregistrat totuşi o scădere accentuată, ceea ce a dus la obţinerea a numai 23 de puncte. Punctajul alocat lunii decembrie confirmă ceea ce "Obiectiv" a evidenţiat încă de la finele lunii noiembrie, când am tras primul semnal de alarmă legat de criză. La acel moment, cotidianul nostru a organizat o masă rotundă pe tema crizei, la care au fost invitaţi să participe cei mai mari agenţi economici din judeţ, din principalele ramuri economice, alături de oamenii politici ai momentului. Majoritatea invitaţilor au previzionat că va fi un final de an dificil şi că un prim val de criză urma să lovească Brăila încă din primele zile ale anului 2009. Deşi la acel moment au fost voci care nu au acordat credit teoriei, evoluţia ulterioară a producţiei industriale a demonstrat că previziunile au fost corecte. Astfel, mai multe unităţi mari au adoptat soluţia unui concediu de iarnă prelungit, în multe cazuri activitatea fiind reluată după mijlocul lunii ianuarie, cel mai grav afectată fiind uzina "Laminorul", care a reuşit cu greu reluarea producţiei abia în martie.
Un alt capitol la care judeţul nostru a obţinut un scor bun este cel legat de valoarea datoriei private per capita, unde realizatorii studiului ne-au acordat 25 de puncte. De asemenea şi pentru gradul de bancarizare, adică gradul de dezvoltare a sistemului bancar local, Brăila a obţinut un punctaj mulţumitor, 24.
La polul opus, respectiv puncte slabe, "Capital" a evidenţiat evoluţia ratei şomajului la 30 septembrie 2008 faţă de 28 februarie 2009 (19 puncte din 42). Concret, rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Brăila în luna februarie a fost de 5,3% faţă de 4,7% în luna ianuarie, numărul total al şomerilor înregistraţi atingând aproape 7.300 persoane. În jos ne-a tras şi indicativul ponderea populaţiei ocupate în sectoare economice vulnerabile, unde punctajul a fost 13 din 42, dar şi investiţiile publice per capita (14 din 42).
Cele mai mici punctaje le-am obţinut la rata locurilor de muncă vacante (11 puncte), autorizaţii de construcţie emise în trimestrul IV din 2008 (11 puncte), investiţiile străine în 2008 (doar 8 dintr-un maxim de 42) şi raportul dintre credite şi depozite bancare, 6 din 42, ceea ce indică faptul că Brăila este unul din judeţele unde populaţia şi agenţii economici s-au împrumutat mult mai mult decât au economisit.
Doar 17 din 42 sunt "norocoase"
De remarcat că, din totalul judeţelor, 9 au primit cod pentru vulnerabilitate severă evidenţiat cu grena, 16 cod de vulnerabilitate ridicată, printre care este inclus şi judeţul Brăila, evidenţiate cu roşu, 11 judeţe au primit cod pentru vulnerabilitate medie (culoarea vernil) şi 6 judeţe cod pentru vulnerabilitate redusă (culoarea verde).
Primele 15 locuri ale topului "rezistenţei" sunt ocupate de judeţe din estul şi sudul ţării, lucru care pare a confirma teoriile potrivit cărora zonele mai slab dezvoltate, unde persistă diverse aspecte ale economiei tradiţionale şi unde agricultura de subzistenţă ocupă o mare parte din populaţie, vor reuşi să depăşească mai uşor o eventuală recesiune. Ca o concluzie, judeţele mai bine conectate la economia europeană au "şanse" mari să simtă din plin efectele crizei, în timp ce zonele mai puţin dezvoltate ar putea scăpa mai "ieftin".
Metodologie
La elaborarea studiului au fost utilizaţi următorii indicatori (ponderaţi, conform unor modele de analiză a riscului): evoluţia ratei şomajului, de la debutul "oficial" al crizei în România (1 octombrie 2008) până în prezent; indicii producţiei industriale; investiţiile străine per capita; ponderea populaţiei ocupate în sectoarele economice vulnerabile; dependenţa de exporturi a fiecărui judeţ (per capita); datoria privată (creditele contractate per capita, respectiv raportul dintre credite şi depozite); gradul de bancarizare; nivelul salariilor medii; diversitatea economică; investiţiile publice programate pentru 2009 (per capita); rata locurilor de muncă vacante la nivelul lunii martie 2009; numărul autorizaţiilor de construcţie emise în ultimul trimestru din 2008 (per capita).
