Coşmarul primarilor

• de teama Curţi de Conturi, primarii brăileni au devenit mult mai atenţi când vine vorba de gestionarea banului public • raportul Curţii de anul trecut arată că a scăzut sensibil valoarea prejudiciilor descoperite: puţin peste 1,5 milioane lei, faţă de 14,3 milioane lei raportate în 2014 • totuşi marea problemă în administraţiile locale rămâne colectarea taxelor şi impozitelor locale, după cum în mod insistent atrage atenţia Curtea de Conturi • instituţia mai trage un puternic semnal de alarmă şi asupra faptului că bugetele locale sunt sufocate de cheltuielile cu salariile, a căror pondere în total cheltuieli a ajuns la aproape 42%

Una caldă, alta rece. Aşa se poate caracteriza în câteva cuvinte radiografia ultimilor 9 ani privind gestionarea banului public în judeţul nostru, aşa cum reiese din rapoartele de audit şi control ale Curţii de Conturi. Vestea bună ar fi că au crescut veniturile la bugetele locale, mai cu seamă când vine vorba despre veniturile din taxe şi impozite locale, dar, pe de altă parte, au crescut şi cheltuielile totale, vârf de lance fiind aici cheltuielile cu personalul din sfera administraţiei publice locale. O altă veste bună ar fi că din 2015 încoace sunt în scădere sumele stabilite cu titlu de venituri suplimentare şi prejudicii de către inspectorii Curţii de Conturi care “periază” an de an execuţiile bugetare ale instituţiilor locale. De exemplu, cel mai recent raport al Curţii arată că a crescut grija administratorilor finanţelor publice în ce priveşte identificarea, stabilirea şi colectarea veniturilor la bugetul public: venituri suplimentare de nici un milion de lei, în timp ce prejudiciile abia depăşesc pragul de 1,5 milioane lei. “Firimituri” dacă ne gândim că în 2012 veniturile suplimentare stabilite de inspectorii curţii au fost de aproape 35 milioane lei, iar în 2014 prejudiciile au însumat aproape 14,3 milioane lei! Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei” bazată de raportările multianuale ale Curţii de Conturi.

Veniturile au crescut dar nu ţin pasul cheltuielilor

Concluziile în urma controalelor Curţii de Conturi Brăila arată şi, de această dată, un trend descendent în ce priveşte cuantumul prejudiciilor depistate de inspectorii instituţiei în cadrul acţiunilor derulate anul trecut la autorităţile publice din municipiu şi judeţ. Dacă în raportul de activitate pe 2016 se discuta despre prejudicii estimate undeva la 8 milioane lei, iar în 2017 de 1,7 milioane lei, cel mai recent document al instituţiei brăilene arată la acelaşi capitol doar suma de 1,55 milioane lei. Cea mai mare parte a sumelor stabilite cu titlu de prejudiciu, circa 0,7 milioane lei, adică aproape jumătate, se concentrează la Primăria Brăila, urmată de Primăriile Măxineni cu 0,44 milioane lei şi Mircea Vodă cu 0,13 milioane lei. Spre deosebire de anii trecuţi, când Consiliul Judeţean Brăila era “vedeta” rapoartelor anuale ale Curţii de Conturi, acum inspectorii abia dacă au avut ce-i reproşa instituţiei.

Înainte să trecem la prezentarea sintetică a principalelor date din recentul raport al CC Brăila, vă propunem o trecere în revistă a evoluţiei principalilor indicatori financiari ce au caracterizat finanţele publice locale din 2008 încoace. Asta, deoarece se pot observa aici efectele, cu bune şi rele, ale implementării programelor de guvernare, indiferent de culoarea politică a celor aflaţi la butoane, ori de majorităţile din Parlament.

De exemplu, dacă în raportul pe 2008 Curtea consemna venituri totale la nivelul judeţului nostru de aproape 663 milioane lei, abia din 2011 s-a depăşit pragul de 700 milioane lei – venituri totale anuale, iar din 2015, în mod constant, valoarea acestui indicator depăşeşte 1 miliard de lei: 1,023 miliarde lei – 2015, 1,007 miliarde lei în 2016 şi 1,052 miliarde lei în 2017 (cel mai recent an disponibil cu astfel de date financiare). Practic, în ultimii 9 ani saltul a fost de aproape 60% cu plus (circa 390 milioane lei în termeni reali). De unde această evoluţie? Defalcată pe surse de venit, se poate vedea că cea mai consistentă creştere, exprimată procentual, vine pe partea identificării, stabilirii şi colectării de “Venituri din impozite, taxe, contribuţii şi alte vărsăminte”: de la 95,81 milioane lei în 2008, la 187,497 milioane lei în 2017. Chiar şi aşa însă, punând lupa pe ultimii 3 ani din perioada analizată inspectorii Curţii au atras atenţia că în continuare trebuie o mai mare implicare a administraţiei publice locale în colectarea veniturilor proprii: “Analiza în perioada 2015-2017, a reliefat faptul că, sursele directe de venituri, provenind din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte şi alte venituri deţin o pondere în total venituri ale bugetelor locale, pe ansamblul judeţului Brăila care variază între 19,9% în anul 2017 şi 17,4% în anul 2015, nivelul scăzut al acestora conducând la necesitatea unei preocupări mai susţinute a autorităţilor locale în evaluarea veniturilor proprii şi în urmărirea încasării acestora pe parcursul execuţiei bugetare. (...) În perioada analizată, ponderea cea mai mare în totalul veniturilor bugetelor locale o au sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, respectiv 42,5% în anul 2017, 33,9% în anul 2016 şi 39,7% în anul 2015, înregistrându-se o tendinţă de creştere a ponderii lor în anul 2017, atât faţă de anul 2016 cu 8,6 puncte procentuale cât şi faţă de anul 2015 cu 2,8 puncte procentuale”, se punctează în raport.

Un subpunct aparte îl constituie capitolul “Sume primite de la UE”, unde discuţia se învârte în jurul trendului descendent în ce priveşte atragerea de astfel de sume. Mai explicit, dacă în 2009 la acest capitol suma consemnată de raport era de puţin peste 54 milioane lei, vârfuri sunt atinse abia în 2011 cu 152,035 milioane lei, dar şi în 2015 cu suma de 138,822 milioane lei, urmat de anii 2012 şi 2014 cu 80,127 milioane lei, respectiv 87,667 milioane lei. Urmează apoi o “cădere” care se întinde pe anii 2016 şi 2017 când nu se mai atinge nici măcar pragul de 20 milioane lei: 15,743 milioane lei în 2016 şi 19,331 milioane lei în 2017. “Veniturile realizate din sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări au avut o pondere scăzută în total venituri încasate în perioada analizată, pondere care a variat între 0,5% în anul 2017 şi 7,8% în anul 2015, indicator care relevă faptul că, această categorie de venituri nu a asigurat resurse importante pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale şi respectiv pentru dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale. Prin urmare, se poate concluziona că, aportul propriu al unităţilor administrativ-teritoriale pentru acoperirea necesarului de fonduri, nu se situează încă la nivelul resurselor locale posibil a se realiza printr-o administrare eficientă a patrimoniului propriu, funcţionarea administraţiei teritoriale locale fiind susţinută de resursele alocate de la bugetul de stat sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi a subvenţiilor primite prin bugetele diverselor ministere”, se mai atrage atenţia în raport.

Cheltuielile cu salarii, piatră de moară pentru bugetele primăriilor

Discutând despre cheltuieli, se observă o alarmantă creştere de la 0,663 miliarde lei în 2008 la 1,216 miliarde lei în 2017. În termeni reali avem aici un salt de peste jumătate de miliard de lei, 0,553 miliarde lei mai precis, ceea ce în procente înseamnă o creştere cu aproape 83,5% în doar 9 ani! O posibilă explicaţie poate fi identificată la capitolul “Cheltuieli de personal”, mai pe înţelesul tuturor cheltuieli cu salariile angajaţilor din administraţia publică locală, însemnând Consiliu Judeţean, Primăria municipiului şi primăriile oraşelor şi comunelor din judeţ. Aici discutăm în puncte procentuale de o creştere de 46,54%: de la 242,84 milioane lei în 2008, la 355,86 milioane lei în 2017. Ca idee, şi cheltuielile cu asistenţa socială au crescut constant în perioada analizată, de la aproape 50 milioane lei în 2008, ajungând la 98,846 milioane în 2017. “În perioada 2015 - 2017, cheltuielile bugetelor locale au înregistrat o evoluţie fluctuantă, respectiv o tendinţă de scădere, în anul 2017 faţă de anul 2016 cu 19,998 milioane lei, după o creştere în anul 2016 faţă de anul 2015 cu 67,651 milioane lei. În structura cheltuielilor, cele mai mari creşteri în anul 2017 faţă de anul 2016 s-au înregistrat la cheltuieli de personal 135,5%, alte transferuri 124,9%, asistenţă socială 109,4%, transferuri între unităţi ale administraţiei publice 108,3%. În anul 2017, cheltuielile de personal continuă să deţină ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor bugetelor locale, respectiv 41,8%, relevându-se o tendinţă de creştere a ponderii lor, atât faţă de anul 2016 (cu 11,7 puncte procentuale) cât şi faţă de anul 2015 (cu 9,4 puncte procentuale). Această creştere a fost influenţată în principal de creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, majorarea drepturilor salariale pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi de plata unor obligaţii de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătoreşti”, vine explicaţia detaliată a Curţii de Conturi Brăila.

Plăţi ilegale pe toată linia

Revenind la lista instituţiilor prinse în “offside” de inspectorii CC Brăila, iată care au fost principalele abateri constatate.

Aşa cum aminteam mai devreme, cele mai mari prejudicii au fost consemnate în cazul Primăriei Brăila:

- Plăţi nelegale efectuate la cheltuielile de personal, reprezentând premii acordate fără respectarea prevederilor OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare – 0,584 milioane lei;

- Nerespectarea în perioada 2015-2017 a disciplinei operaţiunilor de casă, la nivelul Şcolii Gimnaziale „I.L. Caragiale” Brăila ca urmare a efectuării de plăţi în numerar, fără documente justificative, care să ateste achiziţia de bunuri, servicii şi lucrări, potrivit legii – 82.000 lei;

- Plăţi nelegale efectuate la cheltuielile de personal, reprezentând spor pentru persoanele cu handicap acordat fără să existe hotărârea Guvernului privind stabilirea categoriilor de persoane cu handicap care beneficiază de

acest spor – 33.000 lei.

La Primăria Măxineni, lista ilegalităţilor cuprinde, în principal, plăţi nelegale, după cum urmează:

- Efectuarea de plăţi nelegale la cheltuielile de personal, ca urmare a nerespectării prevederilor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016 în sensul că, la stabilirea salariilor de încadrare pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul UATC Măxineni, s-a avut în vedere cumularea unor drepturi salariale acordate de instanţele de judecată, prin hotărâri judecătoreşti definitive, fără a se ţine seama dacă aceste drepturi se regăsesc în salariul de bază pentru aceeaşi familie ocupaţională, prevăzute de Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice – 249.000 lei;

- Efectuarea de plăţi nelegale ca urmare a depăşirii limitei maxime, prevăzute de normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme la nivelul consiliilor locale ale comunelor – 98.000 lei;

- Efectuarea de plăţi nelegale reprezentând spor pentru actualizarea registrului electoral, acordat peste nivelul salariului de bază prevăzut de Legea - cadru nr. 153/2017 – 31.000 lei;

Efectuarea de plăţi nelegale reprezentând contravaloare “prestări servicii sociale”, fără respectarea prevederilor Legii 448/2006 privind protecţia persoanelor şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – 30.000 lei.

Tot despre plăţi nelegale se vorbeşte şi la Primăria Mircea Vodă unde cuantumul prejudiciilor se ridică la 137.000 lei:

- Efectuarea de plăţi nelegale reprezentând salarii acordate în plus, peste nivelul corespunzător treptei profesionale – 22.000 lei;

- Efectuarea de plăţi nelegale reprezentând produse alimentare achiziţionate cu ocazia zilei de Crăciun şi drepturi băneşti acordate nelegal salariaţilor din entitate, pentru ziua de 8 Martie – 20.000 lei.

Cartonaşe galbene

Potrivit Programului de activitate pe anul 2018, la nivelul Camerei de Conturi Brăila au fost programate un număr total de 21 acţiuni, din care, 20 acţiuni de audit financiar asupra situaţiilor financiare încheiate pentru anul 2017 şi o acţiune de audit de conformitate (control). Ca urmare, numărul unităţilor verificate a fost de 39, din totalul de 187 entităţi care intră în sfera de competenţă a Camerei de Conturi Brăila. Verificările efectuate în anul 2018 s-au localizat cu preponderenţă la entităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, mai precis a fost vorba despre 38 de unităţi, în principal însemnând primării din judeţ, plus Primăria Brăila şi Consiliul Judeţean.

După enumerarea detaliată a tuturor neregulilor depistate în urma acţiunilor derulate anul trecut, Curtea de Conturi Brăila vine cu o serie de concluzii şi recomandări. Astfel, atrage ferm atenţia că “există încă o fundamentare nerealistă a veniturilor înscrise în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, în special a veniturilor proprii din impozite, taxe şi alte venituri”, dar şi că “Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii (inclusiv cote defalcate din impozitul pe venit) se menţine la un nivel scăzut pe ansamblul bugetelor locale, de până la 40% din total”. Se constată şi o slabă implicare a ordonatorilor de credite în organizarea şi desfăşurarea procesului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, prin stabilirea de atribuţii precise, pe persoane, precum şi monitorizarea realizării lor. Un alt reproş adus este acela că de multe ori conducerile entităţilor verificate „interpretează” actele normative care reglementează drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

Ca recomandări, instituţia discută şi despre necesitatea îmbunătăţirii execuţiei bugetare la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale în două direcţii principale:

- optimizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale în faza de elaborare a bugetului;

- întărirea controlului cheltuielilor şi crearea condiţiilor pentru creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice.