Lucrările de modernizare a bulevardului Dorobanţilor din Brăila, cel mai mare proiect derulat cu fonduri europene în judeţ - aproape 100 milioane lei fără TVA - nu sunt gata nici la 5 ani după primul termen de finalizare asumat de autorităţi şi constructor. Reabilitarea carosabilului, a liniei de tramvai şi a trotuarelor este gata, însă constructorul nu a terminat şi lucrările de consolidare la canalul colector de sub arteră, cele două părţi fiind în litigiu. Din această cauză nu se poate utiliza linia de tramvai proaspăt reabilitată. Noul termen de finalizare a proiectului este decembrie 2018, însă litigiul dintre primărie şi constructor este încă pe rol, ceea ce face puţin probabilă respectarea sa.
Informaţia pe scurt
- lucrările de modernizare a bd. Dorobanţilor nu sunt nici acum finalizate, la 5 ani de când trebuia să se taie panglica
- au rămas neefectuate lucrările de consolidare a fostului canal colector de sub arteră, ceea ce împiedică circulaţia tramvaielor
- Primăria este în litigiu cu unul dintre executanţi, “Max Boegl”,procesul fiind în faza de recurs la Curtea de Apel Galaţi
- din cauza întârzierilor, primăria a pierdut fonduri europene de 5,8 milioane lei, costurile lucrărilor ce mai trebuie executate
- autoritatea locală a primit şi corecţii financiare de circa 5 milioane de euro (25% din valoarea finanţării nerambursabile) din cauza unor criterii restrictive impuse la licitaţia pentru desemnarea constructorului
- noul termen de finalizare a proiectului expiră anul acesta în decembrie, dar proiectul este în continuare blocat
Povestea investiţiei de 100 milioane lei, fără TVA, finanţată 80% din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Regional, cu scopul modernizării celui mai mare bulevard din oraşul Brăila, a început în vara lui 2009, când reprezentanţii Ministerului Dezvoltării şi ai Primăriei Brăila au semnat contractul de finanţare. Valoarea totală a proiectului este de 29,6 milioane euro, la cursul de atunci, din care 24,8 milioane euro reprezintă valoarea eligibilă a proiectului. Din totalul eligibil, 19,9 milioane euro au venit de la comunitatea europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Licitaţia a fost lansată în 2009, iar contestaţiile ce au urmat au fost soluţionate în instanţă. Mai precis, în decembrie 2010, Curtea de Apel Galaţi a tranşat litigiile în sensul atribuirii contractului de lucrări către asocierea de firme “Tancrad”, “Euro Construct”, “Max Boegl” şi “Swietelsky Baugesellschaft”, preţul oferit fiind de 99,9 milioane lei, fără TVA, faţă de 100,27 milioane lei, fără TVA, preţul estimat al contractului.
În contul acestei sume, consorţiul de firme s-a angajat să reabiliteze şi să modernizeze infrastructura rutieră, inclusiv calea de rulare a tramvaielor, trotuarele şi spaţiile verzi. Lucrările vizau şi partea subterană a bulevardului, mai precis consolidarea vechiului canal colector de ape menajere, aflat de-a lungul arterei rutiere.
Comisia de licitaţie a ales oferta cea mai scumpă dintre cele 4 acceptate la procedura de achiziţie publică, pe motiv că oferta tehnică a câştigătorului era net superioară. Ofertele financiare ale celorlalţi 3 ofertanţi se situau între 62,28 milioane lei şi 75,92 milioane lei.
În primăvara lui 2011, au început efectiv lucrările la acest proiect de infrastructură locală, iar în 2013, lucrările de la suprafaţa bulevardului Dorobanţilor erau gata: atât infrastructura - conductele de apă, gaze, canalizare - cât şi carosabilul, liniile de tramvai şi trotuarele fiind funcţionale. Singurele lucrări care încă mai sunt de executat pe bulevard ţin doar de consolidarea vechiului canal colector, aflat în subteran, la circa 10 metri adâncime. În linii mari este vorba despre o “cămăşuire” a interiorului canalului cu o peliculă groasă din material sintetic. Tunelul respectiv, prin care s-au colectat apele menajere şi pluviale, timp de o sută de ani, de prin 1918, până în 2008, când a fost pus în funcţiune un alt canal colector, a mai beneficiat de o consolidare, undeva la mijlocul anilor 1980. Atunci, pe mai multe porţiuni au fost montate cintre metalice, adică nişte armături de oţel cu rolul de a întări prin interior tunelul de beton. Porţiunile întărite cu cintre însumează circa 110 metri din lungimea totală a colectorului, de aproape trei kilometri.
Existenţa acestor cintre a făcut ca prima soluţie aleasă pentru actuala consolidare a colectorului să nu mai fie valabilă deoarece acele armături de oţel erau foarte ruginite, şi este necesar să fie înlocuite cu totul, aspect care nu a fost prevăzut iniţial, iar proiectul s-a blocat.
Canalul colector, mărul discordiei
Autoritatea locală a decis în 2016 să aplice executantului penalităţi de întârziere a lucrărilor, pentru că nu au terminat canalul colector, după cum a explicat primarul la vremea respectivă, social-democratul Aurel Simionescu: “Ei sunt nemulţumiţi de faptul că li s-au impus penalităţi pentru întârzierea lucrărilor. Au fost penalizaţi cu circa 9 miliarde lei vechi şi nu au acceptat acest lucru. E vorba despre acea consolidare a canalului colector, pe porţiunea cu cintre (armături de oţel cu rolul de a întări prin interior tunelul de beton - n.r.), dar şi pe porţiunea fără cintre. Există o dispută legată de faptul că ei n-au lucrat mai repede pe acele tronsoane unde nu există acele cintre care trebuiau refăcute. E adevărat, unde au dat de cintrele alea ruginite şi de depunerile care erau acolo, pietrificate de ani de zile, nu se putea lucra decât într-un anumit ritm. Dar unde nu existau cintre şi nici depuneri, de ce nu au făcut mai repede ce aveau de făcut? Aşa au pus problema responsabilii de proiect din cadrul Primăriei şi s-a ajuns la impunerea acelor penalizări în valoare de 900.000 lei noi. Constructorii au motivat că lucrările trebuiau făcute dinspre aval spre amonte, adică de la Calea Galaţi spre Calea Călăraşi, şi nu aveau cum să ocolească cintrele. E o dispută aici care, cel mai probabil, va fi rezolvată în instanţă”.
În primăvara lui 2016, unul dintre constructori, Max Boegl, a deschis proces la Tribunalul Brăila împotriva Primăriei, solicitând obligarea pârâtei la recepţia lucrărilor efectuate până la vremea respectivă în cadrul contractului de reabilitare a bulevardului Dorobanţilor, respectiv rezilierea contractului pentru lucrările rămase de realizat şi plata de daune morale şi materiale în cuantum de 4,2 milioane lei.
În aprilie anul curent, Tribunalul Brăila, prima instanţă sesizată în acest litigiu, a dat soluţia în dosar, iar aceasta este în favoarea municipalităţii, în sensul că a respins ca nefondată acţiunea promovată de Max Boegl.
Hotărârea putea fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Galaţi, însă după cum a comentat la vremea respectivă primarul Brăilei, Marian Dragomir, municipalitatea, ca beneficiar al lucrării, spera ca soluţia dată de prima instanţă să fie mai degrabă un imbold pentru constructor să execute totuşi lucrările ce-au mai rămas din acest contract.
Compania Max Boegl a mers însă mai departe cu acest litigiu, fiind sesizată Curtea de Apel Galaţi pe această speţă. Următorul termen în dosar este programat pentru 15 octombrie.
“Primăria municipiului Brăila a câştigat procesul cu Max Boegl şi asociaţia din care aceştia fac parte şi orice alte declaraţii pe acest subiect nu vor ajuta cu nimic în soluţionarea litigiului pe care îl avem”, a declarat primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, pentru presshub.ro.
Reporterii noştri au încercat să obţină un punct de vedere pe acest subiect şi din partea firmei Max Boegl România, însă la numărul de telefon disponibil pe site-ul Pagini Aurii.ro nu a răspuns nimeni.
Problemele de la Dorobanţi afectează şi transportul în comun din municipiu
Din cauza litigiului şi neînţelegerilor dintre Primărie şi constructor, cu mici pauze, din 2013, de când s-au finalizat lucrările de la suprafaţa bulevardului, circulaţia tramvaielor a fost întreruptă. Motivul invocat de autorităţi: echipele de muncitori care lucrau în subteran, în fostul canal colector, să nu fie supuse vreunui risc de prăbuşire din cauza trepidaţiilor provocate de trecerea travaielor. Singura opţiune pe care operatorul public de transport a avut-o la îndemână şi a implementat-o a fost alocarea unui număr 3 autobuze de capacitate medie care să suplinească lipsa tramvaielor pe cele două trasee de pe bulevard: unul care face legătura între Bariera Călăraşilor şi cartierul Chercea, iar al doilea, pe relaţia Bariera Călăraşilor - Calea Galaţi.
Problema este că până la reluarea circulaţiei, lipsa acestor 3 autobuze, care zilnic trebuie să deservească traseele de tramvai, pune presiune pe restul flotei de autobuze care cu greu face faţă fluxului de călători, mai ales la orele de vârf. Iar asta, cu toate că municipalitatea a cheltuit, în ultimii doi ani, milioane de lei pentru a cumpăra aproape 40 de autobuze noi. Practic, investiţia nu a reuşit să acopere integral necesarul de transport în municipiu, iar acest lucru se vede în aglomeraţia din mijloacele de transport în comun, mai cu seamă în afara vacanţelor, când elevii merg dimineaţa la şcoală, şi se întorc acasă, în jurul prânzului, ori după-amiaza.
Amânări peste amânări
Noul termen limită de finalizare a proiectului de infrastructură locală “Modernizarea bulevardului Dorobanţilor” este decembrie 2018. Acesta a fost stabilit după ce consilierii municipali au aprobat prin vot, în iunie 2016, adică fix la finele mandatului 2012 - 2016, o hotărâre de Consiliu Local Municipal privind prelungirea, conform unei dispoziţii primite de la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR).
Practic, proiectul cu pricina a început în 2011 şi ar fi trebuit finalizat până în decembrie 2013, inclusiv consolidarea vechiului canal colector al municipiului. Uniunea Europeană nu a penalizat, totuşi, Brăila pentru această întârziere şi a fost de acord cu prelungirea termenului contractual. Apoi, au intervenit problemele legate de consolidarea canalului colector, constatându-se că soluţia tehnică prevăzută pentru această consolidare nu se poate aplica. În acest context, noul termen acordat finalizării proiectului de la Brăila a fost decembrie 2015. Nici acel termen nu s-a respectat, iar în disperare de cauză Primăria a obţinut o prelungire a prelungirilor, până pe 30 iunie 2016, asumându-şi obligaţia de a achita de la bugetul local, circa 5,8 milioane lei, costurile lucrărilor ce mai trebuie executate.
Corecţii financiare de circa 5 milioane de euro
În urmă cu 6 ani, Ministerul Dezvoltării, a anunţat că a fost aplicată o corecţie cu 25%, aproximativ 5 milioane de euro din finanţarea nerambursabilă a proiectului. Totul a plecat de la un control al Autorităţii de Audit care a formulat obiecţiuni în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanţilor la licitaţia pentru bulevard. Steguleţele roşii au fost ridicate la Caietul de Sarcini, în dreptul unei prevederi care impunea ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi.
Autoritatea locală a atacat în instanţă decizia de corecţie, numai că a pierdut această bătălie deoarece nu s-a prezentat la termen. Vina pentru această greşeală aparţine fostului secretar general al Primăriei, Mircea Fudulaiche, dar şi şefei juriştilor Primăriei, Angelica Bratu, responsabili cu litigiul. Fudulaiche a susţinut la vremea respectivă că de vină pentru ratarea termenului de recurs ar fi fost un mic incendiu, pornit de la o ţigară, petrecut chiar în biroul său, incident în care s-ar fi distrus mai multe documente, inclusiv adresa prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie făcea comunicarea unui nou termen în proces. După ce “Obiectiv” a făcut publică această gafă impardonabilă, cazul celor doi a fost analizat de comisiile de disciplină din cadrul Prefecturii (în cazul lui Fudulaiche ca înalt funţionar public) şi Primăriei Brăila (în cazul lui Bratu), iar în final ambii s-au ales cu reducerea drepturilor salariale pe o perioadă de 3 luni.
Totul a culminat în februarie 2016, când procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03.02.2016, a fostului primar Aurel Simionescu, precum şi a ex-directorului Direcţiei Finanţelor Publice Locale din cadrul Primăriei Brăila, Stoica Anghelescu. Acuzaţiile celor de la DNA vizau inclusiv aspecte ce ţineau de proiectul de modernizare a bulevardului Dorobanţilor, în special procedura de licitaţie pentru desemnarea constructorului şi a proiectanţilor. Ulterior cei doi au fost puşi în libertate, iar de dosarul respectiv nu s-a mai auzit nimic.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Obiectiv Vocea Brăilei în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
