• a admis însă o serie de completări la documentaţie, mai cu seamă pe parte de penalităţi în sarcina contractorului general • decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) poate fi atacată la instanţă
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) le-a respins, în bună parte, pretenţiile contestatarilor documentaţiei de atribuire, elaborată de CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) în cadrul procedurii licitaţiei pentru mega-proiectul investiţional Pod peste Dunăre Brăila - Tulcea. Zilele acestea, CNSC, ca prim organism cu atribuţii de soluţionare a litigiilor în cazul achiziţiilor publice, a emis decizia motivată ca răspuns la contestaţiile depuse de două companii (SC “Straco Grup” SRL din Bucureşti şi “Astaldi” S.p.a din Roma).
În linii mari, cele două firme au contestat o serie de prevederi contractuale menţionate în procedura de licitaţie pe care le consideră abuzive şi ilegale, printre altele, aceea ca şeful echipei de proiectare să facă dovada unei experienţe într-o poziţie similară în cadrul unui proiect tehnic pentru construcţia unui pod rutier de tipul celui gândit acum pentru zona Brăila - Tulcea cu o deschidere de cel puţin 300 de metri şi cu un profil transversal de minimum patru benzi de circulaţie. “Apreciem ca fiind extrem de restrictiv factorul de evaluare, nu raportat la caracteristicile geometrice specifice ale lucrărilor de artă ce urmează a fi proiectate şi executate, ci raportat la proiectele similare care s-au realizat în România în ultimii 50 de ani, respectiv niciunul (…) Or, atâta vreme cât în România nu a fost proiectată şi executată nicio lucrare de artă care ar permite întrunirea cerinţei minime privind deschiderea de minimum 300 de metri este cu atât mai evidentă exacerbarea factorului de evaluare ce prevede ca pentru obţinerea unui punctaj maxim deschiderea podului suspendat/ hobanat să fi fost de 650 de metri sau mai mult”, a reclamat una dintre firme. Cam tot la fel sună şi reproşul în cazul experienţei solicitate inginerului proiectant de poduri şi managerului de proiect unde se cere experienţă după acelaşi model. În cuprinsul contestaţiei operatorul economic mai semnalează şi o serie de clauze, care, “dincolo de caracterul abuziv, sunt de natură să cauzeze blocaje majore în derularea contractului”. De asemenea, se mai reclamă şi faptul că ar fi prea multe obligaţii şi penalizări în sarcina contractorului general în oglindă cu cele ce revin autorităţii contractante.
Reclamanţii au cerut CNSC să dispună suspendarea procedurii de achiziţie până la soluţionarea fondului cauzei.
După analiza argumentelor invocate de cele două firme, în oglindă cu punctele de vedere transmise de CNAIR, Consiliul a emis o decizie motivată, care se întinde pe nu mai puţin de 97 de pagini, şi în care se argumentează, punct cu punct, toate hotărârile luate. În final însă, a respins în totalitate, ca nefondată, contestaţia formulată de italieni, dar a admis în parte pe cea a firmei bucureştene şi a dispus modificarea în consecinţă a documentaţiei de atribuire:
“În temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestaţia formulată de SC STRACO GRUP SRL în contradictoriu cu CNAIR, respectiv capetele de cerere referitoare la:
- modificarea clauzei 2.1.1 din Cerinţele beneficiarului, în sensul coordonării cu clauza 8.4 din Condiţiile speciale, astfel cum rezultă din motivare;
-precizarea modalităţii de percepere a penalităţii de 60.000 lei din conţinutul clauzei 14.7 din Anexa la ofertă, astfel cum rezultă din motivare;
-eliminarea penalităţii de 1.000.000 lei/zi prevăzută la art. 14 din Anexa la ofertă;
-precizarea motivului aplicării penalităţii de 0,1% din valoarea contractului, prevăzută la art. 4.3 din Anexa la ofertă, astfel cum rezultă din motivare;
-modificarea penalităţii de 50.000,00 lei/ zi pentru nerespectarea dispoziţiilor privind curăţenia pe şantier prevăzută la art. 4.3 din Anexa la ofertă, astfel cum rezultă din motivare;
-modificarea penalităţii de 250.000,00 lei/eveniment pentru neprezentarea Declaraţiei de Proiectare pe Sectoare/Secţiuni/Etape/Porţiuni sau alte asemenea, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini, prevăzută la art. 8.6 din Anexa la ofertă, astfel cum rezultă din motivare;
-completarea art. 18.1 din acordul contractual cu indicarea unui termen maxim până la care Inginerul să fie obligat să transmită antreprenorului Ordinul de începere a execuţiei lucrărilor;
-completarea clauzei 7 din Condiţii speciale cu sintagma «din motive ce exced culpei beneficiarului».
În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate restul capetelor de cerere.
Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de
10 zile de la comunicare”.
Statul se împrumută pentru cofinanţarea Podului
România a semnat, marţi, 18 iulie, la Luxemburg Contractul cadru de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) în valoare de un miliard euro, bani cu care statul român va putea acoperi contribuţia proprie la proiectele prioritare de transport, din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, printre care se numără şi proiectul investiţional - Pod suspendat peste fluviul Dunărea între Brăila şi Tulcea.
Investiţia are o valoare pentru proiectare şi execuţie de 2,025 de miliarde de lei fără TVA (aproximativ 500 de milioane de euro). Cu o lungime totală de 23,413 km, proiectul cuprinde inclusiv proiectarea şi execuţia drumului principal, Brăila - Jijila şi a drumului de legătură cu DN22, Smârdan - Măcin. Podul suspendat de la Brăila se anunţă a fi cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 27 de ani, iar dacă va fi construit, se va număra printre primele cinci poduri din Europa, ca deschidere centrală (1.120 metri). CNAIR se ocupă de licitaţia pentru atribuirea contractului de proiectare şi construire a podului, anunţul fiind deja lansat în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice), având ca termen limită pentru primirea ofertelor data de 11 august 2017.
Mai trebuie spus însă că procurorii DNA au cerut, recent, CNAIR documentele legate de contractele anterioare pentru realizarea şi actualizarea studiului de fezabilitate aferent proiectului de la Brăila, suspiciunile fiind acelea că sumele plătite pentru studiile respective ar fi fost umflate.
