Un fel de neg pe faţa Brăilei, care trebuie să dispară de urgenţă. Acel balcon trântit ilegal pe domeniul public, de pe urma căruia familia Cloşcă a beneficiat de avantaje materiale ani de zile (căci acolo au stat destui clienţi), trebuia demolat „în termen de 30 de zile", numărătoarea începând undeva la jumătatea lunii noiembrie 2015. De atunci au trecut nu 30, ci 60 de zile, iar balconul este tot la locul lui. Timp în care, aflăm din ziarul Obiectiv-Vocea Brăilei, familia Cloşcă a făcut o „cerere pentru a intra în legalitate" în ceea ce priveşte balconul. Eu, dacă eram autoritate publică, în a 31-a zi, adică în prima zi după expirarea răgazului acordat familiei Cloşcă pentru demolarea hidoşeniei de pe trotuar, intram cu buldozerul acolo şi rezolvam problema. După care imputam factura cu demolarea fix familiei Cloşcă. Şi să mă dea apoi familia Cloşcă în judecată pentru că le-am demolat construcţia amplasată ilegal pe domeniul public, pentru care i-am somat în prealabil, conform legii, să o demoleze. Dar cum eu nu sunt autoritate publică, adică nici primarul Simionescu şi nici arhitectul şef al Brăilei, Ion Marian, nu pot să recurg la astfel de acţiuni.
Cum ziceam, însă, familia Cloşcă pare să fi înţeles gravitatea situaţiei create, care a inflamat destul de tare opinia publică. Astfel, într-un comunicat de presă remis prestigiosului cotidian online amglumit.ro, familia Cloşcă face dezvăluiri importante în legătură cu „scena balconului", să mă ierte dl. Shakespeare pentru blasfemie, cităm: „Am luat şi noi act de disconfortul pe care l-a creat acest balcon în rândul opiniei publice şi dorim să îndreptăm lucrurile. Este adevărat, acel balcon de pe trotuar, de la restaurantul Mioriţa, arată hidos. Însă, familia Cloşcă nu doreşte răul Brăilei, aşa cum credem că am dovedit în nenumărate rânduri. Prin urmare, vă anunţăm că am solicitat acea aprobare autorităţilor locale tocmai pentru a putea demola acest balcon şi a putea construi unul nou, cu turnuleţe, care poate va deveni vreodată monument arhitectural. Vă mulţumim".
