• consilierii judeţeni au aprobat, recent, regulamentul pentru finanţarea asocierilor cu unităţile administrativ-teritoriale brăilene, pe modelul anilor trecuţi • cu această ocazie, preşedintele Francisk Chiriac a propus un amendament privind mărirea cotelor de cofinanţare ale judeţului pentru obiectivele comunelor, cu 10 procente • liberalii, în frunte cu preşedintele PNL Alexandru Dănăilă, au ţinut să atragă atenţia că propunerea majorării la 60% a venit şi din partea lor, în ciuda faptului că PSD-iştii şi-au asumat în totalitate amendamentul
Veste bună pentru primarii comunelor din judeţ. Consiliul Judeţean a decis să continue cofinanţările pe proiecte şi în acest an, însă a venit şi cu o mărire a procentului pe care îl va acorda per obiectiv în cazul comunelor. Concret, membrii CJ Brăila au aprobat, în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare, regulamentul privind asocierile Consiliului cu unităţile administrativ-teritoriale, respectiv Consiliile Locale din judeţul nostru, în vederea realizării unor obiective de interes public pentru anul 2017. Dacă în anii trecuţi procentul cofinanţărilor era de 50% (CJ Brăila) - 50% (UAT), anul acesta, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a venit cu un amendament care a schimbat puţin regulile jocului. Acesta a propus ca procentul în cazul comunelor să se modifice la 60% bani din partea CJ Brăila şi doar 40% din partea acestora. În schimb, în cazul celor trei oraşe, Ianca, Făurei, Însurăţei, dar şi a Municipiului Brăila, procentul cofinanţărilor a rămas neschimbat. Potrivit regulamentului în baza căruia se vor face asocierile, în cazul tuturor investiţiilor CJ Brăila poate acorda maxim 500.000 lei pentru fiecare comună, câte1.000.000 lei pentru cele trei oraşe şi 3.000.000 lei pentru Municipiu.
“La acest proiect o să am chiar eu un amendament. În urma discuţiilor cu mulţi colegi dintre dumneavoastră şi cu unii primari, după ce hotărâsem un procent rezonabil de 50 % - 50%, am stabilit altceva. Pentru Municipiul Brăila şi oraşe o să rămână acelaşi procent, dar pentru celelalte UAT-uri (n.r. - comune) o să îl schimbăm. Ţinând cont că noi finanţăm, dar ei au câteva cheltuieli cu proiectarea şi altele pe care le suportă, pentru a-i ajuta, propun ca acest procent să fie de 60% CJ - 40% UAT. Limitele maxime vor rămâne aceleaşi: pentru Municipiul Brăila 30 miliarde lei vechi, pentru oraşe - 10 miliarde lei vechi, pentru UAT-uri 5 miliarde lei vechi”, a declarat Chiriac.
Consilierul PND Simona Drăghincescu a încercat să propună cofinanţări de 60% - 40% şi în cazul celor trei oraşe, însă fără succes.
Liberalii au vrut să îmblânzească condiţiile acceptării proiectelor
La rândul lor, consilierii judeţeni ai PNL, în frunte cu fostul viceprimar Alexandru Dănăilă, noul preşedinte al liberalilor, au ţinut să sublinieze că ideea majorării finanţărilor din partea CJ a venit şi la sugestia lor, în ciuda faptului că PSD-iştii şi-au asumat amendamentul în totalitate.
“Referitor la acest amendament, trebuie spus că propunerea a venit şi din partea noastră. Este bine că se modifică acest procent pentru că toate cheltuielile pe care primarii le au în judeţ însumează poate mai mult de 10%. Au cheltuieli cu taxe la ISC, direcţia de şantier, proiectarea şi aşa mai departe. Mai sunt tot felul de sume care se adună într-un final. Este important ca procedura de aprobare a asocierilor Consiliului Judeţean să fie demarată imediat după aprobarea acestui regulament”, a declarat Dănăilă.
În plus, deşi nu a dorit să facă un amendament pe acest subiect, liberalul a subliniat că ar fi necesară o clarificare în privinţa blocării cofinanţărilor localităţilor care au litigii cu autoritatea publică judeţeană. Acesta a subliniat că în unele situaţii este vorba despre litigii pentru neplata unor cotizaţii la ADI Dunărea, Eco Dunărea, CID şi alte asemenea entităţi, care nu reprezintă neapărat Consiliul Judeţean. Astfel, Dănăilă a solicitat ca şi primarii aflaţi într-o astfel de ipostază să poată să solicite cofinanţarea unor proiecte de la CJ, însă fără succes.
“Poate ADI Dunărea nu este autoritate publică judeţeană, dar mai sunt şi altele care sunt şi ar trebui toţi primarii să îşi plătească toate aceste cotizaţii. Au şi buget, au şi posibilităţi, dar unii chiar sunt rău intenţionaţi. Vă spun eu. Nu vreau să dau nume”, a replicat Chiriac.
La rândul său, consilierul PNL Vasile Cortez a cerut o mai mare mobilitate şi interes din partea comisiei care evaluează proiectele primarilor, astfel încât să se evite problemele apărute anii trecuţi.
“Etapizarea nu e conformă cu regulamentul. Dacă la prima factură comisia s-ar deplasa în 72 de ore acolo nu am mai fi avut problema UAT-ului Zăvoia cu un stâlp, unde au stagnat după aceea lucrările o lună de zile. Nu ar mai fi avut probleme comuna Cazasu, să nu poată racorda dispensarul la gaze şi aşa mai departe. Dacă poate această comisie să îşi rezolve problemele după emiterea primei facturi, etapizat, până la recepţia finală, ar fi foarte bine”, a solicitat Cortez.
În cele din urmă, Chiriac şi-a supus amendamentul votului consilierilor, în ciuda comentariilor venite din partea lui Dănăilă, care a cerut în continuare ca şi liberalii să fie trecuţi ca iniţiatori.
“Putem să facem amendamentul împreună că a venit din partea noastră”, a afirmat liberalul. “A venit din partea mea, acum aţi spus şi dumneavoastră că susţineţi”, a replicat şeful CJ. “Deci vă amendaţi singuri propunerile, da?”, a continuat Dănăilă. “Da. Pot face şi amendamente pentru că mi se pare corect să reglăm anumite lucruri”, a conchis Chiriac.
La final, atât amendamentul privind majorarea cofinanţărilor în cazul comunelor, cât şi proiectul amendat, privind regulamentul după care vor funcţiona aceste asocieri au trecut în unanimitate, cu 30 voturi “pentru”.
Ce se finanţează
În expunerea de motive a proiectului de hotărâre se arată că s-a ajuns la concluzia continuării cofinanţărilor ca urmare a solicitărilor venite din partea primarilor de localităţi, privind promovarea unor investiţii noi, dar şi continuarea celor în curs de execuţie. Din acelaşi document aflăm că printre obiectivele propuse, care reprezintă priorităţi ale administraţiei judeţului şi ale celor locale, se numără: realizarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, sistemelor de canalizare, a şcolilor şi grădiniţelor, a unităţilor sanitare din mediul rural şi cabinetelor medicale, dumurilor publice de interes local, a drumurilor comunale, a celor din interiorul localităţilor, a podurilor, a podeţelor, a punţilor pietonale, obiectivelor culturale, pieţelor publice comerciale, târgurilor, oboarelor, bazelor sportive etc.
Precizăm că retragerea finanţării acestor obiective se poate întâmpla în contextul în care cheltuirea sumelor nu s-a făcut conform condiţiilor legale, dar şi dacă solicitantul transmite informaţii false sau nu respectă prevederile regulamentului proaspăt adoptat. Într-un astfel de context, beneficiarul este obligat să restituie sumele primite de la CJ.
