* consilierii județeni au aprobat, recent, repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din TVA și din cotele defalcate din impozitul pe venit * cei mai mulți bani au fost înregistrați de primăriile cu primari PSD, în timp ce primăriile PNL se află la pol opus * sumele au fost alocate în urma analizei proiectelor pe care le au comunele și orașele în derulare * președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că a ”împărțit sărăcia”, criticând Guvernarea PNL și întârzierile privind aprobarea bugetului
Membrii Consiliului Județean Brăila au repartizat banii de la Centru către unitățile administrativ-teritoriale (UAT) pentru echilibrarea bugetelor locale. Este vorba despre repartizarea limitelor pentru sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată și a celor alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetelor locale. Acestea se dau pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanțare locală, vizând proiectul de buget pe anul 2021 și estimările pentru anii 2022 - 2024. Decizia privind sumele disponibile a fost transmisă CJ Brăila de către șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila, la finele lunii ianuarie. După cum se specifică în proiectul de hotărâre aprobat de consilieri, conform acestei decizii, limitele sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, sunt: 23,8 milioane lei pe 2021, 11,8 milioane lei (2022), 9,1 milioane lei (2023) și 6,5milioane lei (2024). De asemenea, limitele sumelor alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale sunt 1,3 milioane lei în 2021, 5,8 milioane lei (2022), 5,8 milioane lei (2023) și 5,8 milioane lei (2024).
”Din limitele sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată și din sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru anul 2021 și estimările pe anii 2022-2024, Consiliul Județean Brăila va repartiza pe unități teritoriale, următoarele sume: 34.255.000 lei (2021), 17.662.000 lei (2022), 15.035.000 lei (2023) și 12.408.000 lei (2024)”, se precizează în cadrul proiectului.
Aceeași sursă informează că, potrivit art. 33, pct. (5) din Legea nr. 263/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, pentru repartizarea sumelor amintite CJ Brăila a solicitat UAT-urilor valoarea proiectelor ce vor fi derulate în anii 2022-2024 și a contribuției solicitată din partea instituției pentru susținerea proiectelor respective. Astfel, întâietate ar fi avut proiectele aflate în implementare, cele pentru care sunt depuse cereri de finanțare, precum și alte acțiuni concrete. Iată cum au fost repartizați acești bani:
Sumele cele mai mari, la primăriile conduse de PSD
După cum aflăm din anexa proiectului de hotărâre aprobat de CJ Brăila în ședința extraordinară din 15 februarie, cu o singură excepție, sumele cele mai mari pentru anul 2021 au ajuns, într-un fel sau altul, la primării conduse de PSD. Astfel, dacă aruncăm o privire peste repartizarea banilor către comune, pe primul loc în top se situează Tufești (primar Ion Mărgineanu, PSD) cu 935.000 lei, comună urmată de Bărăganu (primar Mihail Daniel Sandu, PSD) - 925.000 lei, Movila Miresii (primar Dumitru Panțuru, PSD) - 920.000 lei, dar și de comunele Măxineni (primar Ionuț Postulache, Alianța USR-PLUS), Romanu (primar Steluța Ioniță, PSD) și Stăncuța (primar Nicu Turcu, PSD) care au primit câte 900.000 lei fiecare. La pol opus, se situează Surdila Greci (primar Ionel Meiroșu, PNL), care a primit doar 150.000 lei, Gradiștea (primar Petre Andrei, PNL) cu 200.000 lei și Frecăței (primar Ionel Bălan, PNL) cu 250.000 lei. Restul comunelor au primit sume, mai mari sau mai mici, însă cuprinse în segmentul 900.000 lei - 300.000 lei. Per total, comunelor le-a fost repartizată suma de 26.310.000 lei pentru echilibrarea bugetelor în acest an.
Cele trei orașe au primit în total 3.800.000 lei. Aici, Ianca (primar George Fănel Chiriță, PSD) a luat grosul - 1.800.000 lei, Însurăței (primar Ionel Gheorghe, PSD) a primit 1.150.000 lei, în timp ce Făurei (primar Ionel Voinea, PSD) - 850.000 lei. Totodată, Consiliul Local Municipal Brăila (primar Marian Dragomir, PSD) a primit 4.145.000 lei.
Contactat de redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei” după ședința extraordinară a CJ Brăila de la mijlocul lunii februarie, președintele Francisk Chiriac, a avut un comentariu scurt pe acest subiect: ”Astăzi am împărțit sărăcia!” ne-a transmis acesta. De altfel, în cadrul unei conferințe de presă, Chiriac a criticat dur întârzierile de la nivel național privind aprobarea bugetului. Șeful CJ chiar a semnalat problemele care pot apărea din pricina acestor întârzieri, avertizând că 2021 ar putea fi ”un an mort” din punct de vedere al demarării proiectelor investiționale.
”Arde pe toată lumea. Chiar și pe mine, și pe toți brăilenii. Așteptăm cu nerăbdare bugetul. L-am așteptat în ianuarie. Nu a venit. L-am așteptat pe 4 februarie, se pare că nu a venit nici atunci. Suntem în data de 11 februarie, se pare că domnul Cîțu (n.r. - prim-ministrul Florin Cîțu) tot miaună și miorlăie încercând să găsească soluții astfel încât să creioneze un buget pentru anul 2021. Premizele nu sunt bune din ce aflăm din mass-media, din alte surse. După cum vedeți, au început cu noi taxe și impozite, cu tăieri de salarii, cu tăierea voucherelor tuturor. Cu tăierea călătoriilor studenților și profesorilor, pe care le-au câștigat de drept și era necesar pentru ei, pentru a se deplasa. Prevăd și sper să nu fie așa, un an foarte greu, un an cu tăieri și cu oprirea a foarte multe investiții pe care noi le avem la Consiliul Județean. (...) Dacă nu avem buget... Cum putem noi să demarăm anumite proceduri când nu știm pe ce bani ne axăm? Pentru orice proiect de investiții, pentru orice proiect de a face și de a aloca anumiți bani îți trebuie bugetul votat. Să știm pe ce sume ne bazăm!”, a conchis Chiriac.
Trebuie totuși subliniat că și în timpul guvernărilor anterioare au existat întârzieri mari în ceea ce privește adoptarea bugetului național și mai apoi al celor din teritoriu. La începutul acestei săptămâni, presa centrală preciza că Guvernul a ajuns la ultimele discuții legate de forma bugetului României în 2021, însă se anunțau o serie de amendamente din partea PSD.
