Sa nu credeti ca este vreo gluma. Ati citit bine intrebarea din titlu, doar ca nu mi-am propus aprecierea in bani a unui adolescent, ci am dorit sa subliniez cam de ce suma are nevoie un tinar din partea parintilor pentru a-si acoperi toate cheltuielile lunare, alocatia pe care o primeste de la stat nefiind decit o suma simbolica.
Cum si cit cheltuie un adolescent in ziua de azi? In general destul de lejer si atit cit sa-i acopere necesitatile (in functie de natura lor), dar si confortul si distractia de zi cu zi (saptamina cu saptamina, depinde de la caz la caz). Atit suma, cit si modul in care o folosim, depinde de multi factori (preferinte, caracter, dispozitie financiara etc.), insa cea mai importanta este piramida noastra de valori, ceea ce ne dorim sa obtinem si unde tindem sa ajungem. Iata ce mi-a raspuns o adolescenta in virsta de 16 ani: "Sincera sa fiu, nu prea am fost curioasa sa vad citi bani se duc pe... "nevoile" mele. Dar, in momentul cind am fost nevoita sa fac un asemenea calcul, mi-am dat seama ca nu degeaba ma tot bate mama la cap cu "Mai incet cu cheltuiala ca nu o sa mai putem face fata!". Cit "valorez eu pe luna?" Cei mai multi bani se duc pe necesarele meditatii... 360 lei. Dar cum o domnisoara ca mine mai are nevoie si de o pereche de pantofi, de o poseta noua, de o bluzita... tata mai scoate din buzunar 200 de lei. Stai asa! Nu pot ramine fara cosmetice, asa ca mami mai scapa de vreo 50 de lei. Si pentru ca la scoala "depun efort intelectual", sint nevoita sa ma linistesc cu ceva de-ale gurii, nu? Uite-asa inca 60 de lei. Vineri si simbata este iesirea in oras, mai scoate tata 50 de lei. Ciiiittt?! 670 de lei, si asta doar asa, in mare, ca nu se stie ce vede fata prin oras si vrea sa-si cumpere si suma creste... Sau poate se ivesc ceva carti de cumparat, ca deh, tebuie sa invete... si iar creste. Pina pe la 800 de lei. Atit cheltuiesc parintii cu mine. Si mai pot eu sa mai fac mofturi sau sa ma enervez cind zice mama "Gata cu cheltuielile!!!?"
Desi nu urmarim intotdeauna ceea ce este cu adevarat important, in momentul in care ne planificam cheltuielile, adolescenta este, totusi, o perioada de dezvoltare a maturitatii noaste economice. Incetul cu incetul ne obisnuim sa sacrificam distractia in favoarea unor lucruri mult mai importante (cum ar fi educatia - meditatii), daca nu neaparat din punct de vedere financiar, atunci cel putin al timpului. Multi vor sa fie admisi la facultati de renume, dar aceasta necesita o pregatire la nivel inalt: "Sint elev in clasa a XII-a si as vrea sa fiu admis la Facultatea de Eletronica si Telecomunicatii din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, dar pentru aceasta trebuie o pregatire foarte serioasa. Eu fac pregatire de doua ori pe saptamina la matematica, pentru ca asa solicita pregatitorul si pe buna dreptate. Tariful este de 30 lei pe sedinta (2 ore). La fizica, cel putin o data pe saptamina, tot 30 de lei pe sedinta. Uneori se intimpla sa merg chiar de doua ori pe saptamina. Daca facem suma, familia mea cheltuieste pentru pregatirea de admitere, variabil, intre 360 si 480 de lei. Dar mai trebuie sa pui si caietele care, adunate cu banii pe bilete pentru a ajunge la pregatire, uneori citiva bani si pentru un pachet si alte cheltuieli marunte, mai ajungi la inca vreo 100 de lei. Desi nu cred ca ne-am apropia de un final, neglijind costurile de intretinere, cazare si masa acasa, sa zicem, atingem suma totala de minim 480 de lei. Alocatia nu depaseste 25 de lei pe luna. Cum ar trebui sa ne descurcam din acesti bani?! Din pacate, multi colegi, fara voia lor, sint obligati."
Astfel, apar anumite momente importante pe parcursul vietii si formarii noastre, din punctul de vedere al deciziei pe care o implica. Desi, sistemul educational romanesc este apreciat la nivel mondial, majoritatea elevilor apeleaza la pregatirea individuala suplimentara al carei cost subtiaza serios bugetul unui adolescent. In conditiile in care sistemul de burse si alocatii nu este unul dintre cele mai bine puse la punct (bursele inconsistente si deseori venite cu intirziere, alocatiile mult sub media tarilor europene) este absurd sa ne imaginam un oarecare echilibru intre venituri si cheltuieli la adolescenti. Asadar, solutia finala ramine sprijinul parintilor nostri care se vad nevoiti sa bage mina adinc in buzunar pentru a satisface cheltuielile noastre de zi cu zi.
Cum si cit cheltuie un adolescent in ziua de azi? In general destul de lejer si atit cit sa-i acopere necesitatile (in functie de natura lor), dar si confortul si distractia de zi cu zi (saptamina cu saptamina, depinde de la caz la caz). Atit suma, cit si modul in care o folosim, depinde de multi factori (preferinte, caracter, dispozitie financiara etc.), insa cea mai importanta este piramida noastra de valori, ceea ce ne dorim sa obtinem si unde tindem sa ajungem. Iata ce mi-a raspuns o adolescenta in virsta de 16 ani: "Sincera sa fiu, nu prea am fost curioasa sa vad citi bani se duc pe... "nevoile" mele. Dar, in momentul cind am fost nevoita sa fac un asemenea calcul, mi-am dat seama ca nu degeaba ma tot bate mama la cap cu "Mai incet cu cheltuiala ca nu o sa mai putem face fata!". Cit "valorez eu pe luna?" Cei mai multi bani se duc pe necesarele meditatii... 360 lei. Dar cum o domnisoara ca mine mai are nevoie si de o pereche de pantofi, de o poseta noua, de o bluzita... tata mai scoate din buzunar 200 de lei. Stai asa! Nu pot ramine fara cosmetice, asa ca mami mai scapa de vreo 50 de lei. Si pentru ca la scoala "depun efort intelectual", sint nevoita sa ma linistesc cu ceva de-ale gurii, nu? Uite-asa inca 60 de lei. Vineri si simbata este iesirea in oras, mai scoate tata 50 de lei. Ciiiittt?! 670 de lei, si asta doar asa, in mare, ca nu se stie ce vede fata prin oras si vrea sa-si cumpere si suma creste... Sau poate se ivesc ceva carti de cumparat, ca deh, tebuie sa invete... si iar creste. Pina pe la 800 de lei. Atit cheltuiesc parintii cu mine. Si mai pot eu sa mai fac mofturi sau sa ma enervez cind zice mama "Gata cu cheltuielile!!!?"
Desi nu urmarim intotdeauna ceea ce este cu adevarat important, in momentul in care ne planificam cheltuielile, adolescenta este, totusi, o perioada de dezvoltare a maturitatii noaste economice. Incetul cu incetul ne obisnuim sa sacrificam distractia in favoarea unor lucruri mult mai importante (cum ar fi educatia - meditatii), daca nu neaparat din punct de vedere financiar, atunci cel putin al timpului. Multi vor sa fie admisi la facultati de renume, dar aceasta necesita o pregatire la nivel inalt: "Sint elev in clasa a XII-a si as vrea sa fiu admis la Facultatea de Eletronica si Telecomunicatii din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, dar pentru aceasta trebuie o pregatire foarte serioasa. Eu fac pregatire de doua ori pe saptamina la matematica, pentru ca asa solicita pregatitorul si pe buna dreptate. Tariful este de 30 lei pe sedinta (2 ore). La fizica, cel putin o data pe saptamina, tot 30 de lei pe sedinta. Uneori se intimpla sa merg chiar de doua ori pe saptamina. Daca facem suma, familia mea cheltuieste pentru pregatirea de admitere, variabil, intre 360 si 480 de lei. Dar mai trebuie sa pui si caietele care, adunate cu banii pe bilete pentru a ajunge la pregatire, uneori citiva bani si pentru un pachet si alte cheltuieli marunte, mai ajungi la inca vreo 100 de lei. Desi nu cred ca ne-am apropia de un final, neglijind costurile de intretinere, cazare si masa acasa, sa zicem, atingem suma totala de minim 480 de lei. Alocatia nu depaseste 25 de lei pe luna. Cum ar trebui sa ne descurcam din acesti bani?! Din pacate, multi colegi, fara voia lor, sint obligati."
Astfel, apar anumite momente importante pe parcursul vietii si formarii noastre, din punctul de vedere al deciziei pe care o implica. Desi, sistemul educational romanesc este apreciat la nivel mondial, majoritatea elevilor apeleaza la pregatirea individuala suplimentara al carei cost subtiaza serios bugetul unui adolescent. In conditiile in care sistemul de burse si alocatii nu este unul dintre cele mai bine puse la punct (bursele inconsistente si deseori venite cu intirziere, alocatiile mult sub media tarilor europene) este absurd sa ne imaginam un oarecare echilibru intre venituri si cheltuieli la adolescenti. Asadar, solutia finala ramine sprijinul parintilor nostri care se vad nevoiti sa bage mina adinc in buzunar pentru a satisface cheltuielile noastre de zi cu zi.
