Municipalitatea brăileană are, la ora actuală, un inventar subţire al clădirilor cu risc seismic din oraş, actualizat la nivelul lunii octombrie 2008, şi acela aproximativ, în condiţiile în care printre clădirile trecute pe lista neagră - sau mai bine zis, pe lista cu bulină roşie - se află unele la care "expertizarea" s-a făcut "la ochiometru". Viceprimarul municipiului, Stănel Necula, a precizat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că la nivelul municipiului există un inventar cu 53 de clădiri expertizate şi încadrate la risc seismic ridicat, de urgenţă I, dintre care numai 3 sunt blocuri de locuinţe. La unul dintre aceste blocuri, din cartierul Hipodrom, proprietarii au făcut o nouă expertizare, pe banii lor, din care a rezultat că acesta nu are nevoie de consolidare, aşadar, ar rămâne ca potenţial front de lucru 52 de clădiri, din care două blocuri, iar restul, au un regim de înălţime de la parter, până la p^2 , cu mansardă: "Avem o listă cu aceste clădiri, cu statutul lor juridic, cu tot. Parte din ele sunt proprietate publică, prin Direcţia Serviciilor Publice, parte sunt proprietăţi private. Am făcut o corespondenţă şi cu persoanele private care au în proprietate aceste imobile şi cu direcţia noastră, vizavi de alocarea de fonduri guvernamentale, pentru partea de structură de rezistenţă. Costurile sunt atât de mari, începând cu partea de expertiză pînă la cea de reabilitare din punct de vedere structural, încât mi-e greu să cred că ele se pot rezolva în 2009 sau 2010. Printre acestea sunt şi două blocuri la care s-a făcut o evaluare nu prin expertizare, ci una făcută la stadiul fizic, de către specialişti, prin simpla observaţie şi au fost incluse în această categorie. Legat de aceste 50 de clădiri, pot să vă mai spun că, mai nou, există o reglementare legală prin care se stabileşte realizarea unei împărţiri a imobilelor, în funcţie de urgenţa lucrărilor de consolidare pe care acestea le presupun. Selecţia urma să fie făcută de către o comisie de la Bucureşti, însă, până acum, în Brăila nu a venit nimeni din capitală, cu acest scop".
"Dacă este s-o spunem pe-aia dreaptă, noi am putea să-i amendăm pe proprietari"
Pe lângă lista cu 53 de imobile despre care vorbeam, mai există una, întocmită în 2006, cu alte peste 200 de blocuri cu potenţial risc seismic. Mai exact, odată cu schimbarea normativelor legale pentru clasificarea imobilelor în funcţie de riscul lor seismic, a fost întocmită o a doua listă cu imobile de acest gen, care au fost trecute în baza de date, toate, prin simpla observaţie în teren, altfel spus, tot "la ochiometru" şi pentru care trebuie realizate expertize tehnice care să le confirme starea, din acest punct de vedere. Potrivit viceprimarului Necula, municipalitatea a făcut anual adrese către asociaţiile de proprietari respective, solicitându-le să-şi facă dosarul, pentru a fi trimis la Bucureşti, cu cerere de finanţare a expertizării, însă, cel puţin deocamdată, din 2006 şi până în prezent, nici măcar una dintre acestea nu a prezentat dosarul complet: "Dacă este s-o spunem pe-aia dreaptă, noi am putea să-i amendăm pe proprietari, pentru că au întârziat cu întocmirea dosarului. Teoretic, dacă se întâmplă, Doamne-fereşte, vreun cutremur şi vreunul din aceste blocuri se prăbuşeşte, noi, Primăria, nu răspundem, dar practic, este clar că ne asumăm o anumită răspundere, pentru că este vorba despre oamenii acestui oraş. Noi însă nu putem trimite la Bucureşti solicitarea pentru obţinerea fondurilor necesare expertizării, dacă ei nu ne prezintă dosarul complet".
Şi asta nu e tot: viceprimarul admite că este posibil ca, dacă se face o expertiză tehnică de amploare, numărul blocurilor care intră la categoria de risc seismic ridicat să se înmulţească: "Spun asta nu pentru că blocurile s-au degradat în ultimii ani, ci pentru că s-a schimbat modul de expertizare. S-au modificat normativele, pe structuri, din anul 2002 şi apoi, în 2006 şi s-a regândit modul de calcul, luând în considerare o mai bună asigurare cu structura metalică pe partea de betoane. Deci, dacă s-a modificat normativul, e limpede că tot ce s-a construit înainte de acesta, nu se mai încadrează în normele noi. Din 2002, toate structurile care se proiectează, se fac cu mai multă structură metalică inclusă în structura de rezistenţă".
Vicele admite că, dacă asociaţiile de proprietari dau dovadă de neglijenţă când e vorba să-şi întocmească dosarul pentru solicitarea banilor pentru expertizare, nici Guvernul nu a fost din cale-afară de vioi, în ultimii ani, când a fost vorba să aloce fondurile, pentru cererile deja existente. Necula a declarat ieri că au fost depuse, în ultimii ani, solicitări pentru toate cele 53 de imobile aflate pe prima listă, însă, cel puţin în ultimii 3 ani, nu a venit niciun leu cu această destinaţie. Precizăm că dacă expertizarea clădirilor pentru risc seismic se face cu finanţare de la stat, indiferent de regimul juridic al acestora, lucrările de consolidare propriu-zise trebuie făcute pe cheltuiala proprietarilor, acesta fiind, cel mai probabil, motivul pentru care asociaţiile de proprietari nici nu se grăbesc cu întocmirea dosarului. În plus, în fostul mandat, primarul Constantin Cibu a anunţat că expertiza pe bani publici nu poate fi efectuată decât dacă proprietarii se angajează că reabilitează cladirea, ceea ce aceştia nu erau dispuşi să facă.
Precizăm că o expertiză tehnică poate costa între 10.000 şi 20.000 RON sau chiar mai mult, în funcţie de clădire.
Potrivit specialiştilor, mai mult de jumătate din clădirile vechi din municipiu prezintă risc seismic ridicat sau şi mai grav, starea în care se află e atât de precară, încât consolidarea lor ar trebui să fie o urgenţă de prim rang pentru proprietarii lor. Majoritatea acestor imobile se află în centrul istoric al oraşului şi au fost construite la sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX.
